I. Obiectivele urmarite: Prezentarea modalitatilor prin care se poate masura calitatea serviciilor medicale, menita sa asigure competenta si performanta medicala. II. Calitatea serviciilor medicale - aspecte teoretice In sistemul de sanatate apar in mod continuu pierderi nepermise care induc costuri mari pentru intreaga societate. Aceste pierderi sunt generate de mai multe cauze: _ tehnologii medicale sau servicii de sanatate neperformante sau ineficiente; _ variatiile mari ale performantei practicii medicale si ale rezultatelor acesteia in diversele spitale din Romania; _ accesul inegal la serviciile de sanatate; _ insatisfactia pacientilor fata de serviciile primite si cresterea timpului de asteptare pentru primirea serviciilor de sanatate; s.a. Ca atare, calitatea serviciilor medicale devine in aceeasi masura o prioritate pentru furnizorii de servicii de sanatate, manageri, pacienti, tertul platitor dar si pentru institutiile/organizatiile guvernamentale. Furnizorii sunt dornici sa isi demonstreze competenta in spitale bine dotate. Pacientii sunt interesati sa primeasca ingrijirile necesare, cu respectarea integrala a drepturilor lor, in cel mai scurt timp posibil, din partea furnizorului pe care l-au ales. Platitorii sunt interesati sa introduca standarde, indicatori si criterii de calitate in spitale pentru a gestiona eficient costurile. Cu toate acestea Guvernul este cel ce trebuie sa reglementeze activitatea din sistemul sanitar printr-o legislatie menita sa favorizeze aplicarea managementului calitatii in unitatile sanitare, facilitand munca furnizorului si aparand pacientul de deficientele din sistem. Iata de ce subiectul calitatii ingrijirilor de sanatate este unul extrem de controversat, cu implicatii atat la nivel economic, financiar, tehnologic, cat si la nivelul resurselor umane si al managementului organizational. Modalitatea in care managerii spitalelor abordeaza conceptul de calitate difera mult in functie de experienta si pregatirea fiecaruia. Scopul revizuirii standardelor de calitate consta in imbunatatirea continua a calitatii serviciilor furnizate si a modalitatilor de a produce aceste servicii. In acest sens, un bun management al calitatii consta in planificarea, aplicarea practica, controlul si revizuirea masurilor necesare modelarii serviciilor si proceselor, astfel incat acestea sa se raspunda permanent tuturor nevoilor principalilor actori implicati (clienti, furnizori, finantatori). De-a lungul timpului au fost formulate mai multe definitii ale calitatii in functie de dimensiunile pe care autorii le-au avut in vedere. Astfel, parintele conceptului modern de calitate, Donabedian, descrie calitatea ingrijirilor de sanatate drept "acele ingrijiri care se asteapta sa maximizeze dimensiunea bunastarii pacientilor, luand in considerare echilibrul castigurilor si pierderilor asteptate, care apar in toate etapele procesului ingrijirilor de sanatate" (Donabedian, 2003 ). Dupa Donabedian (primul care a subliniat natura complexa a calitatii ingrijirilor medicale) existau doua componente ale calitatii serviciilor medicale: tehnica si interpersonala (Donabedian, 1980). Pe de alta parte, Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste "Calitatea sistemului de sanatate" ca "nivelul atingerii scopurilor intrinseci ale sistemului de sanatate pentru imbunatatirea sanatatii si capacitatii de raspuns la asteptarile generale ale populatiei". Exista noua variabile ale calitatii definite in prezent pentru practica medicala, cat si pentru managementul sanitar, ce formeaza baza furnizarii serviciilor medicale: - competenta profesionala - cunostintele/abilitatile/performanta echipei medicale, ale managerilor si ale echipei de suport; - accesibilitatea - furnizarea serviciilor de sanatate nu este restrictionata de bariere geografice, sociale, culturale, organizationale sau economice; - eficacitatea - procedurile si tratamentul aplicat conduc la obtinerea rezultatelor dorite; - eficienta - acordarea ingrijirilor necesare, corespunzatoare, la costurile cele mai mici; - relatiile interpersonale - interactiunea dintre furnizori, dintre furnizori si pacienti (clienti), dintre manageri, furnizori si platitori, precum si intre echipa de ingrijri si comunitate; - continuitatea - pacientul beneficiaza de un set complet de servicii de sanatate de care are nevoie, intr-o ordine bine determinata, fara intrerupere, sau repetarea procedurilor de diagnostic si tratament; - siguranta - risc minim pentru pacient de complicatii sau efecte adverse ale tratamentului ori alte pericole legate de furnizarea serviciilor de sanatate; - infrastructura fizica si confortul - curatenie, confort, intimitate si alte aspecte importante pentru pacienti; - alegerea - pe cat este posibil, clientul alege furnizorul, tipul de asigurare sau tratamentul. Se apreciaza in acest moment ca exista inglobate in conceptul de calitate cel putin trei dimensiuni fundamentale: 1. calitatea profesionala - produsul/serviciul indeplineste toate conditiile stabilite de profesionistii de top ai domeniului medical (standarde de practica); Calitatea profesionala a ingrijirilor medicale este raportata de obicei la competenta tehnica, respectarea protocoalelor clinice si a ghidurilor de practica, folosirea masurilor de control ale infectiilor, informarea si consilierea, integrarea serviciilor de sanatate. Existenta calitatii profesionale conduce catre un mediu de munca/lucru eficient/performant si catre rezultate pozitive ale tratamentului, aspecte ce vor genera atat satisfactia pacientului cat si satisfactia furnizorului.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).