Aritmiile

Extras din referat Cum descarc?

Aritmiile (disritmiile) reprezinta tulburari in formarea Si/sau conducerea impulsului electric prin cord.
Clasificarea tulburarilor de ritm se poate face dupa diverse criterii.
Dupa mecanismul de producere se deosebesc aritmii prin tulburari in, formarea (generarea) impulsului (tulburarile automatismului), tulburari in conducerea impulsului (blocurile cardiace) si fonne mixte (tulburari in formarea Si conducerea impulsului).
Tulburarile automatismului se subdivizeaza in: tulburari in formarea ritmului sinusal (bradicardie sinusala, tahicardie sinusala etc. ) si tulburari prin fonnarea ectopica a impulsului (extrasistole, tahicardie atriala, tahicardie ventriculara etc).
Dupa locul unde apare tulburarea in formarea si conducerea impulsului aritmiile si blocurile se divizeaza in sinusale, atriale, jonctionale si ventriculare.
Termenul aritmie supraventriculara reuneste toate tulburarile generate pana la ramificarea fasciculului His (sinusale, atriale, jonctionale), deci, toate aritmiile cu exceptia celor ventriculare.
Se mai pot deosebi tulburari de ritm cu ritm regulat sau neregulat. In functie de frecventa se evidentiaza tahiaritmii, bradiaritmii si tulburari de ritm cu alura cardiaca normala (normosistolice). Se mai evidentiaza aritmii permanente (spre exemplu, forma permanenta a fibrilatiei atriale) si paroxistice (de exemplu, fibrilatia atriala paroxistica), termenul paroxistic semnificand instalarea si oprirea brusca a unei aritmii (tahicardii).
MECANISMELE ELECTROFIZIOLOGICE DE ARITMOGENEZA
Principalele sunt doua: a) modificarea automatismului si b) fenomenul de reintrare a excitatiei.
Modificarile automatismului pot aparea in urma:
- cresterii sau scaderii pantei depolarizarii diastolice spontane (faza 4 a potentialului de actiune) a celulelor nodului sinusal;
- accelerarii automatismului altor sectoare ale sistemului conductor in afara nodului sinusal;
- aparitiei automatismului anormal in fibrele miocardice contractile in conditii patologice (ischemie, tulburari electrolitice, intoxicatie etc).
Catecolaminele sporesc automatismul nu numai in nodul sinusal, dar si in alte teritorii, inclusiv ventriculii.
Prin fenomenul de reintrare a excitatiei (re-entry) se intelege reexcitatia tesutului miocardic de catre impulsul care a parcurs anterior acest tesut (fig. 6.1). Pentru aparitia reintrarii sunt necesare o serie de conditii:
- conducere asimetrica (fie prin disociatie longitudinala functionala, fie prin separare anatomica);
- bloc unidirectional;
- conducere incetinita pe traseu (pentru a nu prinde din urma zona inexcitabila); - scurtarea perioadei refractare.
Miscarea de reintrare se poate desfasura pe circuite mari - macroreintrare (tahicardiile paroxistice din sindromul WPW, circulatia in jurul zonelor miocardice inexcitabile din infarct sau scleroza) sau pe circuite mici - microreintrare (spre exemplu, intr-un mic segment periferic al sistemului Purkinje si fibra miocardica adiacenta).
Tulburarile ritmului sinusal (aritmiile sinusale)
TAHICARDIA SINUSALA
Reprezinta accelerarea ritmului sinusal peste valorile nonnale. Pentru adult este traditional considerata peste 90 batai/min (in alte tari limita de sus a alurei cardiace normale este de 100 /min). La copii frecventa nonnala a contractiilor cardiace poate fi cu mult mai sus de 100, jar in primele luni de viata - chiar peste 150 /min.
La persoanele sanatoase se observa:
- in anxietate;
- in distonia vegetativa (cu hipersimpaticotonie);
- la efort fizic;
- dupa cafea, ceai, alcool, tutun.
Tahicardia sinusala apare reflector la prabusirea tensiunii arteriale (soc) sau in insuficienta cardiaca (reflex la extensia venoasa). Ea se observa la aproximativ o treime cazuri de infarct miocardic acut ca expresie a compromiterii serioase a functiei de pompa cu diminuarea debitului cardiac.
Printre alte stari patologice insotite de tahicardie sinusala pot fi enumerate hipertiroidia, anemia, febra, feocromocitomul. Utilizarea medicamentelor cu actiune simpatomimetica, vagolitica si a tiroxinei de asemenea provoaca tahicardie sinusala.
Simptomul de baza la acesti bolnavi este palpitatia. Spre deosebire de tahicardia paroxistica, palpitatia are debut insidios, de obicei explicabil, si oprire treptata.
Clinic se semnaleaza tahicardia cu ritm regulat. Deseori pe parcursul examenului alura se micsoreaza odata cu calmarea treptata a pacientului.
Masajul sinusului carotidian produce o usoara scadere a frecventei contractiilor spre deosebire de efectul spectaculos si brusc in tahicardiile supraventriculare si in flutter-ul atrial. Frecventa contractiilor incepe din nou sa creasca treptat dupa incetarea masajului.
ECG arata (figura 6.2):
- intervale R-R (P-P) regulate si scurtate (de regula frecventa contractiilor 100-150 /min);
- undele P de origine sinusala (pozitive in II, aVF si negative in aVR);
- relatie normala intre P si QRS (uneori se observa o usoara scurtare de PQ) si constanta in toate complexele;
- daca frecventa este peste 140 /min unda P se poate suprapune pe unda T precedenta, creand dificultati in depistarea si identificarea ei;
- punctul Jpoate cobori sub lima izoelectrica, dar segmentul S-T va fi in panta ascendenta.
Tratamentul. Tahicardia sinusala de regula nu necesita tratament, deoarece in majoritatea absoluta a cazurilor reprezinta o reactie fiziologica menita sa mentina debitul cardiac. Trebuie inlaturate cauzele tahicardiei.
Pentru a micsora FCC se administreaza beta-blocante, de exemplu propranolol 40-160 mg/24 ore. Administrarea glicozidelor cardiace in lipsa IC este ineficienta.
BRADICARDIA SINUSALA
Reprezinta aritmia cu alura joasa (sub 60/min) determinata de nodul sinusal. (Aproape 25% din barbatii de varsta tanara au frecventa cardiaca intre 50 si 60 batai/ min, ceea ce i-a facut pe unii autori sa propuna limita de jos a normosistoliei de 50 batai/min).
Bradicardia sinusala poate fi observata:
a) la persoanele sanatoase:
- sportivi (atletii bine pregatiti pot avea sub 40 batai in repaus); - in timpul somnului (vagotonie);
- distonie vegetativa cu vagotonie;
- la apasarea pe globii oculari sau masajul sinusului carotidian. b) in stari patologice:
- hipotiroidie;
- hipertensiune intracraniana;
- hipotermie;
- hiperpotasiemie;
- infarct miocardic (localizare posterioara);
- icter mecanic;
c) la actiunea unor medicamente:
- digitalice;
- betablocante;
- chinidina;
- clonidina;
- reserpina.
Bradicardia sinusala rareori provoaca manifestari subiective si tulburari hemodinamice. La varstnici si la bolnavii cu IM acut scaderea DC poate produce hipotensiune, insuficienta cardiaca biventriculara, hipoperfuzie cerebrala (ameteli, tulburari de vedere, lipotimii la trecerea brusca in ortostatism) si coronariana (angina pectorala).


Fisiere in arhiva (1):

  • Aritmiile.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!