Urolitiaza la pisică

Referat
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 9 în total
Cuvinte : 3142
Mărime: 14.72KB (arhivat)
Publicat de: Edgar Badea
Puncte necesare: 0
Facultatea de Medicina Veterinara Timisoara Clinica de Animale de Companie

Extras din referat

Urolitiaza

Urolitiza se prezinta sub forma unor formatiuni granulare la nivelul cailor urinare. Nefritele, cistitele, pielitele precum si staza urinara favorizeaza producerea calculozei. Carenta in vitamina A si excesul de vitamina D au deasemenea un rol important in formarea calculilor renali.

Semnele urolitiazei devin evidente atunci cand dimensiunile calculilor produc compresiuni asupra tesuturilor din jur, hemoragii, tulburari degenerative sau inflamatia epiteliului renal, a bazinetului, vezicii urinare sau a uretrei. Animalele bolnave sunt triste, prezinta o atitudine de lumbago, tenesme, oligurie, strangurie sau anurie datorita angiospasmului renal, hematurie (sange in urina) de obicei terminala, uneori piurie (puroi in urina) si eliminarea fie de nisip. Diagnosticul urolitiazei se pune pe baza semnelor generale, pe baza palpatiei externe, pe datele examenului radiologic, pe examenul sedimentului urinar si pe descoperirea nisipului sau a calculilor urinari. Diagnosticul obliga totodata, la precizarea complicatiilor cu care de altfel trebuie sa se faca diagnosticul diferential,respectiv: cistita, pielonefrita, nefrita, retentia urinara, ruptura vezicii urinare. Tratamentul se face strict sub supravegherea medicului veterinar.

Urolitiaza la pisici – cauze si prevenire

Urolitiaza se defineste ca fiind acea afectiune produsa in urma formarii la nivelul aparatului urinar a unor formatiuni numite uroliti ( lythos= piatra ). Urolitii se formeaza in urma agregarii cristalelor substantelor organice si/sau anorganice excretate la nivel urinar.

Initial apare cristaluria ; in sedimentul urinar pot fi identificate cristale de diferite forme in functie de natura lor chimica. Acestea pot fi cristale de fosfati amoniaco magnezieni (struviti-fig 2), oxalat de calciu mono sau dihidrat (fig 1), fosfati de calciu, cistina, urati de amoniu, precum si alte cristale mai rar intalnite : carbonat de calciu, tirozina, colesterol, bilirubina sau cristale provenite din anumite medicamente precum sulfamidele.

Urolitiaza la pisica este intalnita atat la femele cat si la masculi, dar se manifesta clinic preponderent la acestia din urma, datorita particularitatilor anatomice ale aparatului uro-genital. Uretra masculilor este mai ingusta in portiunea peniana si trece printr-o formatiune osteo-cartilaginoasa (osul penian) la nivelul careia nu se poate dilata ; prin urmare, la acest nivel “nisipul” sau calculii formati in vezica urinara au toate sansele sa obstrueze uretra rezultand blocajul uretral. Acesta duce la imposibilitatea eliminarii urinei care se aduna in cantitati mari in vezica urinara. Datorita acestui fapt se produce o autointoxicatie, nivelul substantelor rezultate in urma proceselor metobolice crescand foarte mult la nivel sanguin. Aceasta situatie este o urgenta care trebuie rezolvata numaidecat prin sondaj sau alte metode , inclusiv cele chirurgicale, in functie de gravitatea afectiunii sau de caracterul recidivant al acesteia.

La femele, datorita diametrului mai mare si constant al uretrei, “nisipul” se poate elimina mai usor , patologia fiind de cele mai multe ori benigna, produsa fiind de calculi de dimensiuni mai mari care raman la nivelul vezicii urinare, fara a inainta pe uretra, rezultand o simptomatologie specifica unei cistite (inflamarea mucoasei vezicii urinare), produse prin iritatie mecanica. La femele, blocajul uretral este o raritate extrema, eu insumi intalnind pana acum un singur caz.

Urolitiaza (acumularea de calculi – denumit popular “pietre” in vezica urinara) este o afectiune felina dintre cele mai frecvente, a carei consecinta si unic tratament este in majoritatea cazurilor interventia chirurgicala.

Exista mai multe cauze care duc la formarea calculilor:

Asupra cauzelor au fost emise mai multe teorii. Ceea ce este sigur este ca pisica este predispusa metabolic la aceasta problema. Pe de alta parte pisica are o capacitate ridicata de a concentra urina, adica de a folosi eficient apa. Acest lucru este usor de dedus si din faptul, bine stiut de altfel, ca pisicii, de multe ori ii este de ajuns apa din hrana, daca aceasta este umeda, band rareori apa si cu conditia sa fie proaspata. Se pare ca acest lucru se datoreaza faptului ca pisica a evoluat ca specie in conditii de clima uscat-desertica, trebuind ca in mare parte sa se limiteze la continutul de apa din carnea prazii si la putinele surse de apa.

Prin urmare, eliminand cantitati mai scazute de urina aceasta va fi mai concentrata, iar diferitele substante din urina au o tendinta mai accentuata de cristalizare. Hrana pisicilor are in mod natural o cantitate ridicata de proteine. Acest lucru face ca marea majoritate a urolitilor sa rezulte in urma cristalizarii metabolitilor proteinelor. Drept consecinta , cei mai frecventi uroliti sunt struvitii ( fosfatii amoniaco magnezieni) , principala sursa proteica a pisicii fiind carnea care este bogata atat in proteine cat si in fosfor.

Alte teorii sustin ca factorul principal ar fi infectiile urinare care prin celulariatea excesiva pe care o produc la nivel urinar, furnizeaza “nuclei de cristalizare” la nivelul urinei.

Adevarul se pare ca este la mijloc. De aceea aceasta afectiune este inclusa in cadrul mai larg al FLUTD (Feline Lower Urinary Tract Diseases = afectiuni ale tractului urinar inferior la pisica, intr-o traducere relativa).

Minerale in exces

In cazul in care urina este saturata cu un exces de saruri minerale (magneziu, fosfor, calciu), exista un risc crescut de formare de calculi, care in principiu sunt alcatuit dintr-o structura proteica acoperita de depuneri de minerale cristalizate.

Pentru a evita formarea calculilor de origine minerala, se recomanda administrarea unei alimentatii echilibrate, fara alimente care contin saruri minerale in exces.

PH-ul urinei

PH-ul este un indicator de aciditate si valoarea sa se obtine prin masurarea concentratiei de ioni de hidrogen; valoarea neutra este 7; orice valoare aflata sub aceasta limita indica aciditate iar orice valoare situata peste aceasta limita indica alcalinitate. Calculii se formeaza cand in vezica urinara au loc reactii chimice intre acid / baza si diverse substante, riscul crescand pe masura ce valoarea PH-ului urinei se indeparteaza de valoarea neutra.

In mod normal, urina pisicii este acida; datorita acestui fapt demonstrat statistic, pentru a reduce riscurile formarii de calculi, se recomanda introducerea alimentatiei cu “PH-control”. In cazuri rare urina pisicii poate fi alcalina; in aceasta situatie, administrarea alimentelor cu “PH-control” care se gasesc in comert poate complica situatia, accentuand riscul formarii de calculi in loc sa-l diminueze.

Bacterii

Urina pisicii sanatoase este sterila; anumite infectii de natura bacteriana pot favoriza aparitia calculilor. Orice infectie bacteriana a tractului urinar se diagnosticheaza in urma analizelor de laborator ale urinei si se trateaza cu antibiotice, recomandate de catre medicul veterinar in functie de bacteriile prezente in urina (cele mai frecvente fiind Escherichia coli, Staphilococus spp. si Proteus) si concentratia lor.

Afectiuni ale ficatului

Amoniacul este o substanta care se formeaza in organismele vii prin activitatea bacteriana normala din intestin si atunci cand musculatura utilizeaza proteina ca sursa de energie. In mod normal, amoniacul ajunge prin sange direct in ficat, unde este metabolizat si transformat in uree, care se excreta prin rinichi. In cazul in care circuitul natural al amoniacului prin ficat este tulburat si practic amoniacul nu se mai metabolizeaza corect, acesta ajunge in urina nedescompus, creind un mediu propice pentru dezvoltarea calculilor.

Substante medicamentoase

Unele medicamente cresc nivelul concentratiei de calciu in urina sau influenteaza nivelul PH-ului acesteia, astfel crescand riscul formarii de calculi, cum am aratat mai sus. Printre medicamentele care favorizeaza aparitia calculilor sunt: cortizonul si derivati ai acestuia, acidul ascorbic (vitamina C), sulfamide, tetracicline.

Alte cauze importante:

Frecvent insa, cea mai importanta cauza a urolitiazei la pisici este cantitatea insuficienta de apa consumata (pisica trebuie sa aiba permanent la dispozitie apa proaspata) si sunt mai predispuse pisicile care primesc exclusiv hrana uscata.

De asemenea, “ladita” trebuie sa fie permanent curata – pisica va evita sa urineze intr-o ladita murdara si “se va tine” cat mai mult timp. O situatie asemanatoare, de continenta fortata, se poate intalni si la pisicile care au acces restrans la incaperea unde se afla ladita (in baie, de exemplu, daca se tine in general usa inchisa).

Explicatia este urmatoarea: fie din cauza ca rinichii nu au ce sa proceseze, din cauza apei insuficiente consumate, fie ca pisica “se tine” si nu urineaza decat cand este absolut imperativ, datorita igienei precare a laditei, daca golirea vezicii nu se face suficient de frecvent, eventualele bacterii si substantele chimice responsabile de formarea calculilor stagneaza la nivelul acesteia, crescand riscul urolitiazei.

Preview document

Urolitiaza la pisică - Pagina 1
Urolitiaza la pisică - Pagina 2
Urolitiaza la pisică - Pagina 3
Urolitiaza la pisică - Pagina 4
Urolitiaza la pisică - Pagina 5
Urolitiaza la pisică - Pagina 6
Urolitiaza la pisică - Pagina 7
Urolitiaza la pisică - Pagina 8
Urolitiaza la pisică - Pagina 9

Conținut arhivă zip

  • Urolitiaza la Pisica.doc

Alții au mai descărcat și

Jigodia - Boală infecțioasă

Medicina veterinară este știința care se ocupă cu cercetarea și vindecarea bolilor animalelor, cu protecția și îngrijirea corespunzătoare a lor, de...

Boli Dermatologice la Animale de Companie

Astenia cutanata Cutaneous asthenia (dermatosparaxis, Ehlers-Danlos syndrome) is a group of syndromes characterized by defects in collagen...

Tumorile glandei mamare la câini

Tumorile glandei mamare la cîini - locul 2 după tumorile cutanate la specia canină; - la mascul → incidentă redusă → 1%; - locul 1 la femele; -...

Boli virale, rickettsiale și protozoarice ale pielii

PAPILOMATOZA Etiologie Este o boală infecțioasă, sporadico-enzootică, cu evoluție cronică, de tip oncogen, manifestate anatomoclinic prin...

Bursita infecțioasă aviară

1. Introducere Denumită și „boala de Gumboro‟, bursita infecțioasa aviară este o viroză a puilor de găină, caracterizată prin distrugerea...

Manifestările clinice și anatomo-patologice ale zoonozelor la animale și om - Tuberculoză

I.Generalitati Tuberculoza este o boala infectocontagioasa intalnita la om si la numeroase specii de animale (mamifere si pasari) domestice si...

Anemia la purcei

Medicina veterinară este știința care se ocupă cu cercetarea și vindecarea bolilor animalelor, cu protecția și îngrijirea corespunzătoare a lor, de...

Toxoplasmoza extraintestinală la pisică

Toxoplasmoza – Sporozooza sistemica,produsa de protozoarul diheteroxen Toxoplasma gondii ,ce afecteaza mamiferele, pasarile si omul; boala,...

Te-ar putea interesa și

Prelevarea probelor de sânge și urină la animale

1. Prelevarea sângelui În patologia veterinăra există afecțiuni care necesită executarea obligatorie de examene ale sângelui. Astfel, în anemii,...

Caiet practică medicină veterinară

GARDA 1 - 15.08.2022 Au fost multe cazuri de parvoviroză la cățeii mici, nevaccinați, prezentându-se cu stare de apatie, vomitări, lipsa...

Cardiovascular Urinar

Capitolul 1. BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR 1. Sindromul de insuficienţă cardiacă congestivă Prin sindrom de insuficienţă cardiacă se înţelege...

Ai nevoie de altceva?