Toxocaroza la Câine

Date generale

Toxocara sau larva migrans visceralis, este o zoonoza parazitara, data de infestatia omului cu larve de Toxocara canis (caine), Toxocara cati (pisica), Toxocara leonina (vulpe) si Boylsascaridul procianic (raccon). Boala a fost descrisa pentru prima data de Beaver in 1952.

Epidemiologie.

Larva migranis visceralis este frecvent intalnita la copilul mic, intre 2 si 5 ani (in special la cei ce mananca pamant). Toxocara cu localizare oculara este mai frecventa la copilul mare.

Se apreciaza ca 20% din cainii din SUA (inclusiv catelusii) excreta T. canis. Deseori, acesti caini isi depun excrementele in locurile de joaca ale copiilor.

Intr-un studiu pe 800 esantioane de sol, recoltate din parcurile din Marea Britanie, s-a constat ca 24% din acestea contineau oua de T. canis. Alte studii au aratat ca sunt infestati: 2,8% din populatia SUA si Marea Britanie; 15,2% din crescatorii de caini din Marea Britanie; 29,2% din adultii din Reunion; 86% din copiii din Santa Lucia (Caraibe).

In tara noastra, nu exista date statistice, infestarea fiind raportata sporadic.

Etiopatogenie.

Toxocara canis este cel mai mare nematod al cainelui, masurand 9-18 cm (F) si 4-10 cm (M).Viermii adulti de T. canis se gasesc in tractul digestiv al cainelui. Aici, femelele depun intre 20 000 si 200 000 de oua pe zi, care sunt eliminate cu fecalele cainelui.

Ouale ajunse pe sol (in conditii favorabile de temperatura si umiditate) embrioneaza in 2-5 saptamani si devin infestante, producand larva de tipul II (L2); aceste larve reinge-rate de caine, ajung in tubul digestiv, strabat peretele intestinal suferind 2 tipuri de migratie, in functie de varsta cainelui: la catei (sub 5 saptamani), se realizeaza ciclul entero-pneumo-traheal si apoi din nou enteral, iar la cainii adulti se realizeaza circuitul entero-pneumo-somatic.

Larvele L2 la cainii masculi se inchisteaza si degenereaza progresiv, iar la femele larvele L2 se remobilizeaza si vor sta la originea unei infestari prenatale, prin traversarea placentei, sau postnatale prin infestari galactogene.

Practic, cainii se infesteaza fie pe cale transplacentara sau galactofora, fie prin consumul unor resturi care contin larve L2.

La om, ingestia oualelor L2 este urmata de eclozionarea lor in intestinul subtire, urmata de perforarea peretelui intestinal de catre larve, care ajung in ficat, plaman, creier, ochi, inima. Intrucat omul reprezinta o gazda anormala pentru larva, aceasta nu se mai dezvolta dupa acest stadiu si deci nu devine vierme adult.

In cursul fazei de migrare viscerala, apare eozinofilia si necroza tisulara; reactia este mai putin intensa in ochi, unde se pot gasi mononucleare si rare eozinofile.

Raspunsul major al gazdei la antigenele de la suprafata T. canis include o marcata eozinofilie (ca raspuns granulomatos) si o hipergammaglobulinemie cu hiper-IgE (ca manifestare a subsetului Th2 al limfocitelor T helper).