Prelevarea probelor de sânge și urină la animale

Referat
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 11 în total
Cuvinte : 2244
Mărime: 7.24MB (arhivat)
Publicat de: Eliza U.
Puncte necesare: 5

Extras din referat

1. Prelevarea sângelui

În patologia veterinăra există afecțiuni care necesită executarea obligatorie de examene ale sângelui. Astfel, în anemii, leucoze, leucemii sau diferite boli generale (infecțioase, parazitare) se apelează la acest tip de examene pentru completarea sau confirmarea diagnosticului clinic. De asemenea, examenele hematologice se pot grupa în teste de triaj care constau în verificarea stării de intreținere și a stării de sănătate (depistarea animalelor bolnave).

În general, examinarea sângelui cuprinde un examen fizic, examenul chimic și examenul microscopic (citologic). Examenul sângelui presupune aplicarea a câteva măsuri premergătoare: pregătirea instrumentarului, recoltarea probelor de sânge, transportul și stocarea acestora.

Prelevarea probelor de sânge

În vederea prelevării probelor de sânge de la animale se pregătește mai întâi instrumentarul specific, după care se realizează o contenție adecvată.

Acele utilizate vor fi sterilizate sau de unică folosință, cu mărime adaptată taliei animalului și cantității de sânge ce urmează a fi prelevată. Recipientele în care se recoltează probele sunt reprezentate de obicei de eprubete (tuburi Wassermann sau eprubete mai mari) sau fiole vacutainer cu dop ermetic de cauciuc, în care se recoltează cantitați precise de sânge. Se indică a se utiliza instrumentar și recipiente curate și perfect uscate pentru evitarea hemolizei.

Recoltarea sângelui se realiează cu respectarea normelor igienice (instrumentar sterilizat și decontaminarea locului de puncție). Locul de elecție pentru recoltare diferă cu specia și cu cantitatea de sânge necesară analizelor. Pentru cantitățile mici se poate apela la înțeparea zonelor vascularizate sau chiar secționare, cum ar fi secționarea crestei sau membranei interdigitale la păsări, secționarea peduncului caudal la peștii de talie mica.

Se recomandă ca recoltarea sângelui să aibă loc dimineața, înainte de hrănire, știut fiind faptul că majoritatea constituenților sanguini suferă variații cicardiene. În interpretarea rezultatelor trebuie să se mai țină cont ca anumite medicamente influențează constituenții sanguini, ca și efortul sau stările de stres.

Nr.

Crt. Familia/specia Vasul de sânge sau organul de elecție

1. Cabaline Vena jugulară

2. Bovine Vena jugulară

3. Ovine, caprine Vena jugulară, vena safenă

4. Porcine Confluentul jugular

5. Canine Vena safena, vena jugulară,vena cefalică

6. Feline Vena cefalică, vena jugulară

7. Iepure Vena auriculară, puncția cordului

8. Nurcă Vena metatarsiana, puncția cordului

9. Vulpe argintie Vena safenă

10. Pasari Vena humerala (ulnară) sau puncția cordului, secționarea crestei sau barbitelor, sectionarea membranei interdigitale

11. Soarece, hamster, sobolan Puncția cordului, secționarea cozii, puncția sinusului cavernos orbital

12. Cobai Puncția cordului, vena metatarsiană

13. Pesti Vena codala, punctia cordului, sectionarea peduculului caudal

14. Broaste testoase Vena jugulară

15. Serpi ,soparle, iguane Puncția ventrală a venei coccigiene, vena palatină, cardiocenteza

16. Crocodili Puncția sinusului venos occipital supravertebral

În practică, se utilizează 4 anticoagulanți majori: citrat de sodiu, oxalații, EDTA și heparina. Fluorura de sodiu este mai rar folosită, mai ales când se urmarește o mai bună conservabilitate a glucidelor.

Heparina este anticoagulantul preferabil pentru analizele biochimice ale sângelui. Se utilizează 0,1 ml heparină sol.1,0% la 5 ml sânge.

Sângele care nu se examinează imediat (ar fi de preferat în max 24ore), se poate păstra la frigider, cu numerotarea probei și înscrierea ei într-un tabel. Pentru dozarea profilului metabolic, se recomandă recoltarea unei probe de sânge pe EDTA și una pe heparină, precum și o probă în eprubeta fără anticoagulant.

Transportul probelor de snâge trebuie să dureze cât mai puțin posibil, eventual la temperatură de refrigerare (+4 C). În general probele de sânge trebuie lucrate imediat după prelevare sau în cel mai scurt timp posibil. Plasma obținută după centrifugare se poate paăstra la refrigerare, timp mai îndelungat.

Bibliografie

1. Vasile Vulpe, Semiologie medicală veterinară vol. I, Pim, Iași 2002

2. https://www.youtube.com/watch?v=ZEsHMwKFbKg

3. http://www.sufletecupedigree.com/grupele-de-sange

4. http://documents.tips/documents/recoltarea-probelor.html

5. https://www.youtube.com/watch?v=zmBHp_H9Gho

6. https://www.youtube.com/watch?v=uYyh3DIQ91c

7. https://www.youtube.com/watch?v=9Taa-RDtsn8

Preview document

Prelevarea probelor de sânge și urină la animale - Pagina 1
Prelevarea probelor de sânge și urină la animale - Pagina 2
Prelevarea probelor de sânge și urină la animale - Pagina 3
Prelevarea probelor de sânge și urină la animale - Pagina 4
Prelevarea probelor de sânge și urină la animale - Pagina 5
Prelevarea probelor de sânge și urină la animale - Pagina 6
Prelevarea probelor de sânge și urină la animale - Pagina 7
Prelevarea probelor de sânge și urină la animale - Pagina 8
Prelevarea probelor de sânge și urină la animale - Pagina 9
Prelevarea probelor de sânge și urină la animale - Pagina 10
Prelevarea probelor de sânge și urină la animale - Pagina 11

Conținut arhivă zip

  • Prelevarea probelor de sange si urina la animale.docx

Alții au mai descărcat și

Fiziologie

) Sangele 1. Proprietăţile fizico-chimice ale sângelui: Culoarea sangelui este rosie si este data de pigmentul respirator, hemoglobina din...

Antrax

DEFINITIE Antraxul este o boala infectioasa sporadico-enzootica comuna animalelor domestice si salbatice,produsa de o bacterie denumita BACILLUS...

Trichineloza-Zoonoza

Zoonoza cosmopolita, cu manifestari clinice grave la om si asimptomatica la animale omnivore,rozatoare si carnivore, trichineloza are...

Chirurgie

Capitolul 1. INSTRUMENTARUL CHIRURGICAL 1. Instrumente pentru incizia (secţionarea) ţesuturilor 1.1. Instrumente pentru incizia (secţionarea)...

Te-ar putea interesa și

Supravegherea nutrițională

SUPRAVEGHEREA NUTRITIONAL-METABOLICA A ANIMALELOR I. INTRODUCERE IMPORTANTA SUPRAVEGHERII NUTRITIONAL-METABOLICE ÎN CRESTEREA SI APARAREA...

Polifenoli

Rezumat Polifenolii sunt micronutrienți abundenți în dieta noastră, datorită rolului acestora în tratamentul unor boli degenerative, cum ar fi...

Antrax

DEFINITIE Antraxul este o boala infectioasa sporadico-enzootica comuna animalelor domestice si salbatice,produsa de o bacterie denumita BACILLUS...

Toxicologie

I. Toxicologie generală 1.1. Definirea noţiunilor de toxic, intoxicaţie, toxină, toxicoză Toxic – are etimologie controversată. Cuvântul toxic...

Bioechivalență

Tehnicile de bioechivalenţă sunt metode ştiinţifice de comparare a biodisponibilităţii diferitelor produse medical veterinare care: conţin acelaşi...

Boli infecțioase

BOALA MAREK *viroze COMPLEXUL LEUCOZĂ-SARCOM RETICULOENDOTELIOZA *boli imunosupresoare BOALA DE GUMBORO ANEMIA INFECŢIOASĂ A PUILOR...

Microorganisme

MICROORGANISME IMPLICATE ÎN BIOTEHNOLOGII: PROCARIOTE Grupa cocilor. Fam. Miicrococaceae: gen Staphylococccus, gen Micrococcus. Fam....

Ai nevoie de altceva?