Prelevarea probelor de sânge și urină la animale

Extras din referat Cum descarc?

1. Prelevarea sangelui
In patologia veterinara exista afectiuni care necesita executarea obligatorie de examene ale sangelui. Astfel, in anemii, leucoze, leucemii sau diferite boli generale (infectioase, parazitare) se apeleaza la acest tip de examene pentru completarea sau confirmarea diagnosticului clinic. De asemenea, examenele hematologice se pot grupa in teste de triaj care constau in verificarea starii de intretinere si a starii de sanatate (depistarea animalelor bolnave).
In general, examinarea sangelui cuprinde un examen fizic, examenul chimic si examenul microscopic (citologic). Examenul sangelui presupune aplicarea a cateva masuri premergatoare: pregatirea instrumentarului, recoltarea probelor de sange, transportul si stocarea acestora.
Prelevarea probelor de sange
In vederea prelevarii probelor de sange de la animale se pregateste mai intai instrumentarul specific, dupa care se realizeaza o contentie adecvata.
Acele utilizate vor fi sterilizate sau de unica folosinta, cu marime adaptata taliei animalului si cantitatii de sange ce urmeaza a fi prelevata. Recipientele in care se recolteaza probele sunt reprezentate de obicei de eprubete (tuburi Wassermann sau eprubete mai mari) sau fiole vacutainer cu dop ermetic de cauciuc, in care se recolteaza cantitati precise de sange. Se indica a se utiliza instrumentar si recipiente curate si perfect uscate pentru evitarea hemolizei.
Recoltarea sangelui se realieaza cu respectarea normelor igienice (instrumentar sterilizat si decontaminarea locului de punctie). Locul de electie pentru recoltare difera cu specia si cu cantitatea de sange necesara analizelor. Pentru cantitatile mici se poate apela la inteparea zonelor vascularizate sau chiar sectionare, cum ar fi sectionarea crestei sau membranei interdigitale la pasari, sectionarea peduncului caudal la pestii de talie mica.
Se recomanda ca recoltarea sangelui sa aiba loc dimineata, inainte de hranire, stiut fiind faptul ca majoritatea constituentilor sanguini sufera variatii cicardiene. In interpretarea rezultatelor trebuie sa se mai tina cont ca anumite medicamente influenteaza constituentii sanguini, ca si efortul sau starile de stres.
Nr. 
Crt. Familia/specia Vasul de sange sau organul de electie
1. Cabaline Vena jugulara
2. Bovine Vena jugulara
3. Ovine, caprine Vena jugulara, vena safena
4. Porcine Confluentul jugular 
5. Canine Vena safena, vena jugulara,vena cefalica
6. Feline Vena cefalica, vena jugulara
7. Iepure Vena auriculara, punctia cordului
8. Nurca Vena metatarsiana, punctia cordului
9. Vulpe argintie Vena safena
10. Pasari Vena humerala (ulnara) sau punctia cordului, sectionarea crestei sau barbitelor, sectionarea membranei interdigitale
11. Soarece, hamster, sobolan Punctia cordului, sectionarea cozii, punctia sinusului cavernos orbital
12. Cobai Punctia cordului, vena metatarsiana
13. Pesti Vena codala, punctia cordului, sectionarea peduculului caudal
14. Broaste testoase Vena jugulara
15. Serpi ,soparle, iguane Punctia ventrala a venei coccigiene, vena palatina, cardiocenteza
16. Crocodili Punctia sinusului venos occipital supravertebral
In practica, se utilizeaza 4 anticoagulanti majori: citrat de sodiu, oxalatii, EDTA si heparina. Fluorura de sodiu este mai rar folosita, mai ales cand se urmareste o mai buna conservabilitate a glucidelor.
Heparina este anticoagulantul preferabil pentru analizele biochimice ale sangelui. Se utilizeaza 0,1 ml heparina sol.1,0% la 5 ml sange.
Sangele care nu se examineaza imediat (ar fi de preferat in max 24ore), se poate pastra la frigider, cu numerotarea probei si inscrierea ei intr-un tabel. Pentru dozarea profilului metabolic, se recomanda recoltarea unei probe de sange pe EDTA si una pe heparina, precum si o proba in eprubeta fara anticoagulant.
Transportul probelor de snage trebuie sa dureze cat mai putin posibil, eventual la temperatura de refrigerare (+4 C). In general probele de sange trebuie lucrate imediat dupa prelevare sau in cel mai scurt timp posibil. Plasma obtinuta dupa centrifugare se poate paastra la refrigerare, timp mai indelungat.

Fisiere in arhiva (1):

 Prelevarea probelor de sange si urina la animale.docx

Bibliografie

1. Vasile Vulpe, Semiologie medicala veterinara vol. I, Pim, Iasi 2002
2. https://www.youtube.com/watch?v=ZEsHMwKFbKg
3. http://www.sufletecupedigree.com/grupele-de-sange
4. http://documents.tips/documents/recoltarea-probelor.html
5. https://www.youtube.com/watch?v=zmBHp_H9Gho
6. https://www.youtube.com/watch?v=uYyh3DIQ91c
7. https://www.youtube.com/watch?v=9Taa-RDtsn8