Meteorismul la Ovine

Meteorismul ruminal

Paşunatul expune animalele la o serie de îmbolnăviri cauzate pe de o parte de schimbarea ambientului, iar pe de altă parte de contactul cu o serie de agenţi patologici de natură infecţioasă, virală, toxică, putând aparea afecţiuni de natură internă, infectioasă, chirurgicală ori toxică. Ieşirea la paşune presupune o schimbare a raţiei, a modului de hrănire şi a naturii furajelor. Acestea duc la diferite afecţiuni de natură medicală, indigestii, timpanisme, diaree etc., care se reflectă asupra producţiei de lapte. Indigestiile pot fi cauzate de consumul excesiv de iarbă, avand loc o supraîncarcare a rumenului ca urmare a acumularii masive de conţinut alimentar nefermentescibil în prestomacuri care se dilată, uneori exagerat, şi astfel este perturbată digestia. Alte indigestii pot fi de natură biochimică, atunci cand se produce alcaloza ori acidoza metabolică. Acestea sunt urmările unor dezechilibre acido-bazice cauzate de consumul unor raţii unilaterale compuse din anumite plante cu conţinut alcalin, respectiv basic (3).

O afecţiune medicală des întalnită la rumegatoarele aflate la păşune este meteorismul, adică, folosind un termen popular, „umflarea” rumenului şi a reţelei, în cazurile acute putând cauza moartea animalului prin asfixiere, din cauza compresiei pe diafragmă şi, implicit, asupra plămânilor. Meteorismul apare relativ frecvent la oi şi rar la capre, putând apărea izolat ori în masă la oi, în cazul în care mai multe animale consumă plante numite „timpanogene”. Scoaterea turmei la paşune pe frig, ceata, ploaie, ori cand iarba este inrourată, cu brumă, consumul de rădăcinoase (napi, sfecla) ori fructe îngheţate poate declanşa fermentaţiile care produc meteorismul. Trifoiul, lucerna, frunzele de păpădie, frunzele de varză, sfeclă sunt furaje producatoare de fermentaţii ce duc la timpanism. De aceea se impune respectarea unor reguli care sa prevină consumul acestor furaje, mai ales cand sunt umede, reci. Dată fiind gravitatea şi frecvenţa meteorismului la animalele aflate la paşune, prezentam simptomatologia asociată afecţiunii (3).

La scurt timp după consumul de furaje „timpanogene”, animalul se opreşte brusc din păscut, are o privire îngrijorată, stă cifozat (cocoşat) şi întoarce capul înspre abdomen. Încercând să eructeze, nu va reuşi - gazele nu se pot elimina şi, ca urmare, rumenul, şi uneori reţeaua, se dilată, în flancul (deşertul) stâng apărând o umflătură care poate să depăşească coloana vertebrală. Când presiunea pe plămani este mare, animalul îşi va intensifica respiraţia, va transpira, putându-se sufoca în cele din urmă (3).

Meteorism ruminal acut (indigestia spumoasă)

Reprezintă distensia rapidă a rumenului prin conţinutul de fermentaţie, cu efecte exercitate prin acţiunea mecanică asupra respiraţiei şi circulaţiei.Conţinutul ce determină meteorismul ruminal acut este reprezentat de o spumozitate fină de fermentaţie.Mai rar se produce prin acumulare de gaze, situaţie în care se numeşte indigestie gazoasă. Comparativ cu bovinele, la ovine este mai rar întalnit(4).

Etiologie:

1.meteorism primar: frecvent la rumegatoarele predispuse (gestante, lacome) şi la cele din rase perfecţionate.

Apare ca urmare a consumului de nutreţuri timpanogene: nutreţ verde – leguminoase; nutret fraged, cel crescut luxuriant, cele ude, plouate sau cu rouă consumate pe păşune; mai rar apare ca urmare a consumului de nutreţ verde pălit sau în gramezi; frecvent ca urmare a consumului de orz verde recent recoltat sau de nutreţuri prea fin taiate sau granulate. Aceste nutreturi timpanogene au un conţinut mare de apă, zaharuri, saponine şi proteine uşor digestibile şi sunt sărce în fibre ceea ce imprimă conţinutului ruminal modificari de tensiune superficială şi implicit un dismicrobism.

2.meteorismul secundar: ca urmare a obstrucţiilor esofagiene şi a indigestiilor biochimice grave.

3.meteorismul simptomatic: apare consecutiv intoxicaţiilor cu plante ce conţin nitraţi, uleiuri eterice, alcaloizi, saponine, tioglicozizi; în intoxicaţii industriale cu Ar, P si Pb; toxiinfecţii sau infecţii cu antrax, turbare, tetanos, bradsot (4).

În meteorismul ruminal acut, rolul central îl deţine reducerea eructaţiei care reprezintă principalul declanşator al reflexului de eructaţie reprezentat de balastul de fibroase care exercită o acţiune mecanică asupra mucoasei din aproprierea cardiei şi a rumenului. Această insuficienţă de balast declanţează meteorism ruminal. Jena eructaţiei se realizează şi datorită excesului de lichid şi de spumozităţi generat de nutreţurile timpanogene.

Spumozitatea este stabilizată ca atare şi nu mai este capabilă să permită eliberarea gazelor de fermentaţie datorită componentelor proprii ale plantelor timpanogene.

Lipsa gazelor şi imposibilitatea formarii colecţiilor unice de gaze face ca să se realizeze o acţiune mecanică redusă asupra mucoasei cardiei şi rumenului, explicând astfel producerea insuficientă a stimulilor care declanţează efectul de eructaţie.

Producerea excesivă a spumei ca efect a vâscozitaţii sau presiunii modificate a continutului ruminal se explică prin formarea în conţinutul ruminal de pectaţi şi ale genuri spumigene.

Concomitent, însa, apare şi un dismicrobism ruminal cu dezvoltarea în exces a germenilor mucinogeni în dauna celor mucinolitici. De asemenea, jena eructaţiei depinde şi de reducerea motilitaţii prestomacelor, aşa cum se întamplă în multe stări patologice sau datorită frigului sau unor principii vagolitici prezenţi în plante.

Meteorismul ruminal acut are efecte asupra organismului în general, induce jena mecanică a mişcărilor respiratorii şi o redistribuire a masei de sînge în urma hipertensiunii intraabdominale (2).