Metacestodozele Calului

Metacestodozele sunt boli parazitare produse de stadiile larvare ale cestodelor care se dezvolta in diferite organe si sisteme la mamifere, pasari si pesti. Cele mai frecvente sunt: cisticercoza hepato-peritoneala, cisticercoza musculara, cenuroza, hidatidoza, etc.

Diagnosticul Cenurozei

Cenuroza este o metacestodoza produsa de Coenurus spp. Metacestodul speciilor din genul Multiceps , care afecteaza encefalul, maduva rahidiana, alte organe si tesuturi atat la rumegatoarele domestice si salbatice, cat si la cal, porc, iepure, mainuta si om. Se cunosc cenuroza cerebro-spinala, produsa de Coenurus cerebralis , si cenuroza tesutului conjunctiv, produsa de Coenurus serialis.

Diagnosticul epidemiologic. Cenuroza cerebro- spinala evolueaza enzootic, in focar si are caracter sezonier. Sursa de paraziti o reprezinta cainii infestati, care disperseaza ouale de cestode prin intermediul materiilor fecale in mediul inconjurator. Ouale de cestode rezista la uscaciune 12-15 zile, iar in mediul umed ,3 saptamani. La temperature de 0oC oul rezista 2-3 luni, iar sub zapada supravietuieste cateva luni. Razele solare au efect ovicid.

Infestarea gazdelor intermediare se face pe cale digestive, prin ingestia oualor de cestode odata cu furajele si apa. Cele mai receptive sunt ovinele si taurinele, in special tineretul ovin intre 3-8 luni.

Diagnosticul clinic. Boala evolueaza supraacut, acut si cronic. Forma supraacuta este rara, fiind determinate de infestatiile masive cu 10-12 larve. In acest caz , moartea survine dupa 4-5 zile de la aparitia primelor semne clinice, datorita meningoencefalitei traumatice si atacurilor apoplexice. Forma acuta evolueaza in 20-30 de zile. Forma cronica este mai frecventa si dureaza 7-9 luni, cuprinzand trei faze: faza de debut, faza de liniste aparenta, si faza de stare. La cabaline , insa, cenuroza este produsa de Coenurus cerebralis, evolueaza fatal si se manifesta prin sindrom de imobilitate. Tulburarile motorii se caracterizeaza prin incoordonare in mers, miscari in cerc, miscari de lateralitate sau de pivotare in jurul unui membru anterior, apoi caderi la sol, episodul sfarsindu-se prin moarte.

Diagnosticul morfopatologic. Drumul parcurs de parazit este marcat prin traiecte hemoragice si hemoragico-necrotice in masa sistemului nervos si de congestia foitelor meningeale. Parazitul determina o reactie leucocitara mai mult sau mai putin accentuate.

Histologic apar mansoanele perivenoase care sun caracteristice, iar peretii capilarelor sunt hialinizati. Focarul parazitar este structurat in 3 zone: in centrul focarului se afla zona resorbtiva, formata din granulocite si macrophage, urmeaza componenta reactiva, alcatuita din celule gliale si adventiale, si componenta imunologica, formata din limfocite si plasmocite.

Pe masura ce parazitul se dezvolta, aceasta bariera de aparare se restructureaza, incat granulocitele si macrofagele se distrug, formand un detritus necrotic. In jurul traiectelor de migrare se produce o inflamatie acuta, edematoasa, cu leziuni degenerative ale substantei nervoase.

Extragerea veziculei parazitare din masa nervoasa permite descrierea metacestodului Coenurus cerebralis ca o vezicula monochistica policefalica, de marimi variabile, de la 2-3 la 5-6 cm diametru. Vezicula este flasca , datorita peretelui subtire si contine lichid clar, translucid. Pe perete se observa mai multe puncte albicioase, grupate cate 10- 20 insule mici; fiecare punct albicios reprezinta un scolex invaginat , asemanator celui adult. Scolecsii sunt produsi prin poliembrionie. Cenurul este complet format dupa 7-8 luni de la infestarea gazdei receptive.

Strucura histologica a peretelui cenurului releva mai multe straturi: stratul culticular, subcuticular si stratul germinativ sau membrane interna.

Stratul cuticular extern, omogen, cu numeroase papile, usor eozinofilic, prezinta vilozitati parenchimatoase digitiforme, care sunt acoperite cu numeroase structuri fine sub forma de cili sau vili minuscule de 1.2-2.0 μm, numiti microtrichi. Aceste formatiuni se gasesc pe suprafata externa a chistului.

Stratul subcuticular sau bazal interpus intre stratul extern si membrane interna este format din tesut mezenchimal cu numeroase prelungiri fibrilare dispuse radiar, care se anastomozeaza, luand aspect areolat.

Stratul celular germinativ sau membrana interna , in care sunt scolecsii, este subtire, continuu, cu tesut conjunctiv lax sau dens. Morfologia protoscolexului este similara cu cea a scolexului cestodului adult, care are 4 ventuze si rostrum armat cu o dubla coroana de crosete.

Diagnosticul Hidatidozei

Hidatidoza este o metacestodoza cronica, enzootica, produsa de larvele polichistice, policefalice ale speciei Echinococcus granulosus , care se dezvolta in organismul animalelor si omului, producand grave perturbari.