Medicamente antihelmintice pentru pasări

Helminţii gastrointestinali au fost desemnaţi ca având cea mai mare importanţă economică la animale domestice pe tot globul datorită efectelor adverse asupra productivităţii. (10) Lucrarea mea de licenţă tratează infestarea galinaceelor din sistem gospădăresc cu următorii paraziţi: coccidii (familia Eimeriidae), nematode (familia Ascaridiidae, familia Capillariidae, familia Syngamidae).

Capitolul I Principalele boli parazitare

1.1. Coccidioze

Coccidiozele grupează boli determinate de sporozoare din subclasa Coccidia, care afectează mamiferele, păsările şi peştii, dezvoltându-se unele (eimeridele) la nivelul aparatului digestiv, ficatului, rinichiului, rareori în alte organe, altele în toate sistemele şi ţesuturile organismului (Toxoplasma şi Sarcocystis). Se dezvoltă de tip mono- sau diheteroxen, trecând prin faze schizogonice, gameto- şi sporogonice. Eimeriozele (coccidiozele, după vechea denumire) manifestă o strictă specificitate faţă de gazde. Ele prezintă un interes sporit, datorită incidenţei şi pierderilor crescute, cauzate şi în exploatarea intensivă, mai ales în avicultură.

Eimeriozele (Coccidiozele)

Afectează toate speciile de mamifere şi păsări, evoluând cu forme clinice grave la animalele tinere şi subclinic, inaparent la adulte. Evoluează în toate sistemele de creştere a animalelor.

Etiologie. Agenţii etiologici, sporozoare din familia Eimeriidae, parazitează: la păsări: - la puii de găină: Eimeria acervulina, E. maxima, E. necatrix, E. mitis, E. praecox, E. hagani - cu localizare în mucoasa intestinului subţire; E. tenella - în cecum ; E. bruneti - în cloacă, rect şi uneori în cecum; E. mivati - de la duoden până în cecum şi rect.

Diagnosticul. Se face clinic, copromicroscopic şi morfopatologic. Pentru certitudinea şi justeţea diagnosticului, se impune coroborarea datelor celor trei metode pe următoarele considerente: păsările adulte pot rămâne timp îndelungat purtătoare şi eliminatoare de oochisturi, fără manifestări clinice; la animalele foarte tinere apare mortalitatea în 4-6 zile de la contaminare, determinată de leziunile grave produse de formele schizogonice, iar examenul microscopic este negativ sau evidenţiază un număr redus de oochisturi în fecale. Diagnosticul de certitudine se face pe prezenţa leziunilor şi a oricărui stadiu de evoluţie parazitar. Coproscopic se folosesc şi metode de îmbogăţire, prin flotaţie, când se pot identifica oochisturile. Prin metoda McMaster se precizează numărul de oochisturi/g fecale (O.P.G.).

Diagnostic diferenţial se face faţă de alte boli cu tablou clinic şi lezional asemănător.

Tratament. În combaterea eimeriozelor, o dimensiune importantă revine terapiei medicamentoase. În prezent se folosesc cu eficacitate bună şi foarte bună o vastă grupă de aşa-zise coccidiostatice (eimeriostatice). Există însă diferenţe privind spectrul terapeutic, toleranţa speciilor gazde, dependenţa de categoria de vârstă şi sisteme de exploatare. Metodologiile terapeutice sunt asemănătoare: administrarea medicamentelor (sub formă de premixuri) în furaje sau în apa de băut, în dozaj ridicat şi în interval scurt, de 4-5 zile, în scop terapeutic, şi, în dozaj minimal, în cure îndelungate de 1-2 luni, profilactic.

1.2. Nematodoze

1.2.1. Ascaridioza păsărilor

Este o helmintoză cosmopolită, care afectează păsările domestice şi sălbatice, determinând îmbolnăvire la tineretul aviar, manifestată prin tulburări digestive, generale, distrofii, cu mortalitate, produse de specii din familia Ascaridiidae, localizate în intestinul subţire.