Febra papagalilor

Chlamidioza este termenul universal aplicat pentru descrierea infectiilor chlamidiene la toate specile, incluzand pasarile, mamiferele si omul.

Se pot folosi denumirile speciale de: psitacoza pentru definirea chlamidiozei la psitacide si non-psitacide si ornitoza pentru definirea chlamidiozei la pasarile salbatice.

Agentul etiologic al chlamidiozelor este Chlamydia Psittaci, microorganism procariot, parazit intracelular obligatoriu. Acesta, dupa unii autorii ar face trecerea dintre virusuri si bacterii. Microorganismele din genul Chlamydia, care mai cuprinde si agentul trachomului, al limfogranulomatozei veneriene, al conjunctivitei cu incluzii si al uretritei cu incluzii, au urmatoarele caractere prin care se deosebesc de virusuri:

-prezenta de ARN si ADN in acelasi microorganism;

-dimensiuni (250 - 400nm) mai mari decat virusurile;

-structura apropiata de rickettsii si bacterii;

-cultivabilitate in sacul vitelin;

-sensibilitate la antibiotice cu spectru larg.

Germenul poseda o membrana externa asemanatoare bacteriilor gram-negativ, si se multiplica prin diviziune binara in interiorul celulelor gazde, formand incluzii citoplasmatice. Elementele infectioase sunt corpii elementari care se multiplica si se transforma in forme metabolic active- corpi reticulati.

Recent, taxonomia a fost modificata (Everett si col., 1999), agentul Chlamydia Psittaci fiind denumit distinct pentru anumite specii, astfel: Chlamydia Psittaci pentru pasari domestice si salbatice, Chlamydophila abortus pentru rumegatoare, Chlamydophila pecorum pentru rumegatoare si marsupiale, Chlamidophila felis pentru pisica si Chlamydophila caviae pentru porcii de guineea si iepuri.

Se transmite experimental la soarece, sobolan, iepuri, porumbei, maimute si diferite specii de animale domestice. Tulpinile de psitacoza determina experimental o boala grava la soarece, iar la om o forma grava de pneumonie; tulpinile ornitozice produc boli respiratorii de intensitate variata la pasari si mamifere.

Ornitoza - psitacoza este o zoonoza raspandita pe tot globul. Migratiile pasarilor si comertul de pasari exotice, cantatoar si de ornament au contribuit la raspandirea bolii pe toate continentele.

Rezervorul de virus in natura il constituie diferite specii de pasari ca papagalii porumbeii, turturele, gaini, curci, rate, gaste, pitigoi, vrabii, fazani etc., precum si unele mamifere, ca bovine, ovine, caprine, porcine, soareci etc.

Eliminarea chlamidyilor se face prin secretiile nazo-faringiene si prin dejectiile pasarilor si mamiferelor. Imbolnavirile umane se explica prin inhalarea prafului, in care se gaseste germenele provenit din secretii si dejectii sub forma uscata. In gradinile zoologice, infectarea se face prin stationarea in fata custilor cu pasari (exotice in special) si prin inhalarea prafului raspandit din custi, cand pasarile se agita, sau prin inhalarea picaturilor de saliva provenite de la pasarile care tipa enervate de vizitatori.

Infectarea omului se poate face nu numai prin contact direct, dar si la distanta, chlamydiile fiind purtat de vant. Infectia mai poate avea loc prin intermediul mainii si al unor obiecte contaminate, prin contactul cu penelr sau carnea pasarilor bolnave, prin muscatura de papagal etc. Infectiile de la om la om sunt rare, fiind semnalate la cei care au ingrijit bolnavii.

PSITACOZA PASARILOR

Psitacoza este o boala infecto-contagioasa enzootica, care afecteaza numeroase specii de pasari, fiind transmisibila la om.

Sursele de infectie sunt reprezentate de pasarile bolnave, cele trecute prin boala si purtatorii sanatosi, care elimina germenii prin secretiile oculo-nazale si excremente. Pasarile trecute prin boala pot fi excretoare de Chlamidii mai multe luni, iar purtatorii sanatosi chiar si cativa ani. Contaminarea se face direct si indirect, patrunderea germenului in organism se realizeaza pe cale aerogena (aerosoli sau praf format din excrementele uscate) si mai redus pe alte cai: digestiva, conjunctivala, trans-ovariana sau acarieni.

Semne clinice

Un semn comun al infectiei chlamidiene la numeroase pasari este conjunctivita sau cherato-conjunctivita. La papagali, canari si alte pasari de colivie apare diareea, anorexia si un exsudat seros la nivelul unghiului intern ala ochiului. La porumbeii calatori predomina semnele respiratorii: rinita, bronsita si aerosaculita. La rate se observa un exsudat seros ocular care aglutineaza pleoapele.

In general semnele sunt urmatoarele: dispnee, raluri, coriza, sinuzita, diaree, poliurie, letargie, inapetenta, deshidratare, horiplumatie, scadere in greutate si scaderea temperaturii corporale. In formele cronice apar si semne nervoase precum pareze si paralizii (Harrison, 1989).

1.Coles K.A, Timms P, Smith D.W (2001). Koala biovar of Chlamydia pneumoniae infects human and koala monocytes and induces increased uptake of lipids in vitro. Infect Immun 69: 7894-7897.

2.Everett, K.D., Bush, R.M. and Andersen, A.A., 1999. Emended description of the order Chlamydiales, proposal of Parachlamydiaceae fam. Nov. and Simkania fam.nov., each containing one monotypic genus, revised taxonomy of the family Chlamydiaceae, including a new genus and fire new species, and standards for the identification of organisms12.

3.Grimes, J.E. and Wyrick, P.B., 1991. Chlamydiosis. In: Calnek B.W. (ed.), Diseases of Poultry, 9th Ed., pp 311-325.

4.Harrison, G.J., 1989. A practitioner's view of the problem of avian chlamydiosis. J. Am. Vet. Med. Assoc. 195: 1929-1928.

5.Morange, A. 1895. De la psittacose, ou infection speciale determinee par les peruches. Thesis, Academie de Paris, Paris, France.

6.Munro Doane, B. The Parrot in Health and Illness: An Owner's Guide. Howell Book House. New York, NY; 1991. 15. Page, L.A., 1978. Avian chlamydiosis. In: Diseases of Poultry, 7th ed. Hofstad, M.S. (ed.). Iowa State University Press, Ames, Iowa, U.S.A., p337.

7.Peter C. Griffiths, Ph.D Chlamydial infection in animals Veterinary Laboratories Agency (Weybridge) Addlestone, Surrey KT15 3NB, United Kingdom.

8.Popovici, V. Boli produse de germeni din fam.Chlamydiaceae in "Boli infectioase ale animalelor" (bacterioze), Edit. Moga Manzat, R., Ed. Brumar, Timisoara, 2001, p.650-668

9. Rach, J. Why Does My Bird Do That? A Guide to Parrot Behavior. Howell Book House. New York, NY; 1998.

10.Schachter, J., 1989. Chlamydial infections - past, present, future. J. Am. Vet. Med. Assoc. 195: 1501-1506.

11. Shewen, P.A., 1980. Chlamydial infections in animals: a review. Can. Vet. J. 21: 2-11.

12.Storz, J., 1988. Overview of animal diseases induced by chlamydial infections. In Microbiology of Chlamydia, Barron, A.L., ed. CRC Press, Boca Raton, Florida, USA, p167-192.

13.Tomescu, V., Gavrila, M.I., Gavrila Elena Dorina. Zoonoze, Ed. Ceres, Bucuresti, 1987.

14.Trif, R., Bacteriologie speciala. Ed.Brumar, Timisoara; 1996

15.Vasiu C. boli infectioase la animale- Bacterioze. Edit. Mega Cluj-Napoca; 2004.

16.http://www.colombophiliefr.com/Veto/art_schepkens/sch_juin04.html