Transmisii mecanice

Extras din referat Cum descarc?

Transmisiile mecanice reprezinta, conform [1], mecanismele speciale utilizate pentru transmiterea miscarii intre arbori situati la o anumita distanta, dispusi intr-o anumita pozitie.
Transmisiile mecanice se folosesc atat pentru transmiterea cat si pentru transformarea miscarii. Acestea sunt clasificate in urmatoarele categorii:
1. transmisii cu curele;
2. transmisii cu cabluri;
3. transmisii prin lanturi;
4. transmisii prin roti de frictiune;
5. transmisii prin roti dintate.
1. Transmisia cu curele este un mecanism avand rolul de a transmite miscarea, deci cuplul motor, de la arborele de antrenare la cel antrenat prin intermediul unui element de tractiune, numit curea. Ea se infasoara si adera pe suprafetele periferice ale rotilor de transmisie, fixate pe arbori. Cureaua este o banda inchisa (fara fine), flexibila si extensibila. Aceasta poate fi confectionata, din piele, panza cauciucata, lana, bumbac si alte materiale.
Elementele componente ale transmisiei prin curele sunt:
- cei doi arbori intre care se transmite miscarea;
- lagarele de sprijinire a arborilor;
- doua roti de transmisie (una conducatoare si alta condusa);
- cureaua de legatura ca element de tractiune;
- eventual, un dispozitiv de intindere a curelei.
Aspectul si elementele componente ale transmisiei cu curele sunt redate in figura 1. 
Figura 1. Aspectul si elementele componente ale transmisiei cu curele
Clasificarea transmisiilor cu curea, conform [2], este urmatoarea:
a. in functie de modul infasurarii curelei si de pozitia axelor de rotatie, se disting urmatoarele tipuri de transmisii:
- transmisii paralele cu acelasi sens de rotatie;
- transmisii incrucisate avand rotile tot cu axele paralele, dar cu sensurile de rotatie opuse;
- transmisii incrucisate in spatiu sub un unghi de 90? sau sub un unghi oarecare.
b. in functie de forma sectiunii transversale a elementului de tractiune se disting transmisii cu curele late, trapezoidale sau rotunde.
Conform [3], transmiterea sarcinii se realizeaza prin intermediul frecarii care ia nastere intre suprafetele in contact ale curelei si rotilor de curea (in cazul transmisiilor cu alunecare) sau prin contactul direct dintre dintii curelei si cei ai rotii (in cazul transmisiilor fara alunecare).
Pentru realizarea fortelor de frecare dintre curea (curele) si rotile de curea, necesare la transmisiile cu alunecare pentru transmiterea momentului de torsiune, este necesara tensionarea curelei. Aceasta se poate realiza periodic, printr-un montaj adecvat, sau continuu, in timpul functionarii.
Sistemele de tensionare folosite sunt de doua feluri: 
- sisteme de tensionare permanenta, independente de momentul de torsiune transmis, dar proiectate pentru transmiterea acestuia;
- sisteme de tensionare automata, care realizeaza o tensionare variabila, functie de momentul de torsiune transmis.
Montarea transmisiilor cu curele se incepe cu montarea rotilor de curea. Conform [4], roata de curea poate fi fixata pe un fus de capat (fixare in consola) sau pe un fus intre lagare. La fixarea in consola, fusul poate fi conic sau cilindric, variante redate, conform [5], in figura 2a, respectiv 2b, 2c, 2d., iar imbinarea poate fi cu pana paralela sau cu pana inclinata. Cand fusul de capat este cilindric si pana paralela, se prevede, de obicei, la arbore un guler pentru fixarea axiala a rotii. Daca roata este fixata cu pana paralela sau concava este prevazuta si o piulita ce se insurubeaza la capatul filetat al arborelui sau o saiba fixata prin suruburi, aspect redat in figura 2b. In cazul cand roata este fixata cu pana de strangere, nu mai este necesara o fixare suplimentara.
a 
b 
c 
d
Figura 2. Fixarea rotilor de curea pe capetele arborilor
Asamblarea incepe cu montarea penei in locasul de pana din arbore, dupa care se preseaza roata cu prese manuale sau mecanice. In timpul presarii trebuie avut grija ca pana sa nu iasa din locas, iar roata sa fie perpendiculara pe arbore.
In cazul cand pentru presare se foloseste dispozitivul cu surub si brida, se procedeaza astfel: roata se asaza pe arbore, iar brida se fixeaza pe arbore. Prin invartirea surubului cu manivela, sustinut de bare, se impinge, prin intermediul placii, roata pe arbore.
Folosirea acestui dispozitiv prezinta avantajul ca roata este presata uniform pe arbore, fara a defecta lagarele. Rotile pe arbori cu capul conic se monteaza prin insurubarea piulitei de fixare. 
Verificarea montarii rotilor de transmisie consta in masurarea batailor radiale si frontale. Valorile admisibile ale acestor batai depind de diametrul rotii si de turatia ei. Astfel, cu cat diametrul este mai mare si turatia mai mica, cu atat bataia admisibila poate fi mai mare si invers.
Efectul acestor batai il constituie uzura rapida a lagarelor, iar in cazul masinilor-unelte scade calitatea prelucrarii pieselor. 
Pentru verificarea batailor frontale si radiale se foloseste acul de trasat (pentru batai care depasesc 
0,3 mm) sau comparatorul. Acul de trasat se monteaza intr-un suport astfel incat sa atinga cu varful roata, fie radial, fie frontal, numai intr-un singur punct la o rotatie completa a rotii. Se intoarce roata si se masoara bataia radiala sau frontala cu ajutorul unui calibru de interstitii, introdus intre suprafata rotii si varful acului.
Verificarea cu comparatorul presupune montarea comparatorului pe un suport si se apropie de roata pana o atinge intr-un punct. Prin invartirea rotii se citeste direct pe cadranul comparatorului bataia respectiva. 
Tot la montarea rotilor de transmisie este necesara si verificarea pozitiei reciproce dintre ele. In acest sens, la montarea rotilor cu curele paralele rotile trebuie montate una in fata celeilalte pentru evitarea caderii curelei. 
Constatarea, in urma efectuarii verificarilor, a unor abateri mai mari decat cele prevazute in documentatia tehnologica determina analizarea cauzelor care le-au generat: 
- montarea gresita a arborilor in lagare;
- deformari ale arborilor;
- montarea necorespunzatoare a rotilor;
- prelucrarea gresita a gaurilor rotilor etc.

Fisiere in arhiva (1):

 Transmisii mecanice.docx

Bibliografie

[1]. Dobrota V., Atanasiu M., Stere N., Manolescu N., Popovici M., Organe de masini si mecanisme, Manual pentru licee industriale si agricole, clasele a X-a, a XI-a si a XII-a si scoli profesionale, anii I, II si III, Editura Didactica si Pedagogica R.A. -Bucuresti, 1995;
[2]. Transmisii prin curele (rasfoiesc.com);
[3]. Referat: Studiul Functionarii Transmisiei prin Curele (#459578) - Graduo;
[4]. Montarea transmisiilor cu curele - ePedia
[5]. Marginean V., Moraru I., Teodorescu D., Utilajul si Tehnologia Meseriei Constructii de masini, Manual pentru clasele a IX-a si a X-a, liceele industriale si scoli profesionale, anul I, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994;
[6]. Referat: Transmisii prin Cablu (#122811) - Graduo;
[7]. Cable mechanism - Bing video;
[8]. google-reader;
[9]. Transmisii prin cablu referat (qreferat.com)
[10]. Lanturi industriale cu role si pinioane (selftrust.ro);
[11]. Curs: Transmisii prin Roti de Frictiune (#298748) - Graduo
[12]. PPT -  TRANSMISII PRIN ROTI DE FRICTIUNE PowerPoint presentation | free to view - id: 79d97e-OGY2Y (powershow.com);
[13]. PPT - Transmisii cu roti de frictiune PowerPoint Presentation, free download - ID:3912250 (slideserve.com);
[14]. Transmisii prin roti de frictiune referat (qreferat.com);
[15]. Curs Autodesk Inventor Pro - Cursuri (softedu.eu);
[16]. Noia R., Tenescu L., Organe de masini si mecanisme, Manual pentru clasa a XI-a. Licee Tehnologice, Profil tehnic, Specializarea mecanica, Editura Sigma, 2002;
[17]. Dobrota V., Atanasiu M., Stere N., Manolescu N., Popovici M., Organe de masini si mecanisme, Manual pentru licee industriale si agricole, clasele a X-a, a XI-a si a XII-a si scoli profesionale, anii I, II si III, Editura Didactica si Pedagogica R.A. -Bucuresti, 1995.