Tipuri Constructive Perfecționate de Freze Melc Modul cu Dinți Decalați

1. Consideraţii generale

Freza melc modul prezintă un dezavantaj major, legat de construcţia sa (cu piepteni aşchietori), dezavantaj care se accentuează pentru module mari, deoarece numărul de cremaliere scade din considerente constructive (piepteni demontabili). Prin reducerea numărului de dinţi Zk se măreşte neuniformitatea procesului de aşchiere, ceeace duce la o solicitare net dezavantajoasă a lanţurilor cinematice de divizare, de acţionare etc. şi la o uzură prematură a sculei şi a maşinii de danturat.

Aplicarea soluţiei constructive de freză melc asamblată, cu dinţi individuali montaţi independent, permite dispunerea dinţilor pe elicea cilindrului corpului sculei în poziţia necesară realizării unor anumite scheme de aşchiere.

Faţă de frezele melc modul cu piepteni aplicaţi, soluţia constructivă cu dinţi individuali fixaţi în alezaje conice se caracterizează prin:

- permite amplasarea decalată a dinţilor faţă de poziţia convenţională de la frezele standard, asigurând reducerea neuniformităţii la danturare;

- realizarea dinţilor individuali este posibilă pe maşini-unelte universale, folosind dispozitive de lucru simple;

- schimbarea locului dinţilor în vederea uniformizării uzurii în lungul cremalierei generatoare, conduce la o creştere însemnată a durabilităţii sculei;

- prin realizarea unor variante perfecţionate de freze melc modul cu ascuţire continuă de tip “Fredascon” se elimină utilizarea maşinilor unelte speciale de detalonat şi de ascuţit scule provenite, de regulă, din import.

- reascuţirile efectuate pe suprafeţele de aşezare, unde uzura dinţilor este de mai mică profunzime, conduc la o creştere însemnată a durabilităţii frezelor melc cu ascuţire continuă.;

- variantele perfecţionate de freze melc modul cu dinţi decalaţi de tip “Fredascon” oferă posibilitatea profilării dinţilor prin ascuţire elicoidală a feţelor de aşezare laterale şi de la vârf ale dinţilor dintr-o singură poziţionare pe corpul de lucru, datorită dezaxării alezajelor conice faţă de planul axial al sculei,

Generarea continuă a suprafeţelor de aşezare ale dinţilor, direct pe corpul de lucru al frezei melc, se face prin rectificare elicoidală utilizând scule abrazive profilate.Ascuţirea continuă a dinţilor demontabili în acest caz necesită aducerea feţelor de aşezare pe suprafeţe de revoluţie.

După rectificare, prin readucerea dinţilor în poziţia de lucru pe corpul frezei melc, se obţin geometric unghiurile necesare la aşchiere şi profilul corespunzător al tăişurilor active.

2. Construcţia şi proiectarea frezelor melc modul tip “Fredarom” cu ascuţire continuă

Principalele modalităţi de fixare a dinţilor individuali, [4], dispuşi în alezaje conice pe corpul frezei melc de tip “Fredarom” (fig.1), pot fi următoarele:

- cu piuliţe sau şuruburi din interior;

- cu bride exterioare fixate cu şuruburi.

Fig. 1. Modalităţi de fixare a dinţilor individuali

Soluţia ascuţirii continue a dinţilor acestui tip de freză melc nu numai că păstrează avantajele frezelor cu dinţi decalaţi, dar asigură în cazul operaţiilor de finisare şi alte avantaje importante: [1], [2], [3]

- înlocuirea operaţiei de detalonare printr-o rectificare continuă a suprafeţelor de aşezare ale dinţilor;

- îmbunătăţirea calităţii suprafeţelor active ascuţite;

- creşterea preciziei de profilare a dinţilor;

- mărirea durabilităţii totale a sculei.

Pentru realizarea performanţelor frezei melc propuse este necesar ca încă de la proiectare să se stabilească următoarele etape:

- profilul corect al părţii active a dinţilor sculei;

- dispunerea decalată a dinţilor în scopul reducerii neuniformităţii aşchierii la danturare;

- poziţia optimă a dinţilor pe corpul frezei melc modul care să asigure obţinerea parametrilor geometrici recomandaţi de teoria aşchierii metalelor;

- mărimea dezaxării dinţilor faţă de planul axial al frezei melc care să permită ascuţirea continuă a suprafeţelor de aşezare;

- valoarea supraînălţării dinţilor care să asigure exploatarea integrală a rezervei de reascuţire.

Adâncimea de detalonare, măsurată în direcţie radială între cercul exterior al frezei melc şi cercul suprafeţei de aşezare ascuţite prin rectificare continuă, la un pas unghiular al dinţilor (fig. 2), este egală cu segmentul AB.