Tehnici de asamblare în arhitecturi virtuale de fabricație

Achizitia bazata pe agent si stabilirea informatiilor tehnologice in fabricatia inteligenta: sisteme bazate pe agent (agent master, agent de informatie, agent masina-unealta, agent al caracteristicilor de fabricatie, agent neuro, agent de invatare, agent BD, agent cronometru, agent fisier) .

Cresterea exploziva a tehnologiei computerelor, comunicatiei si informatiei din ultimii 10 ani a dus la o rearanjare dramatica a pietelor si organizatiilor. In acest sens au aparut organizatii virtuale, integrarea proceselor de afaceri, lanturi de aprovizionare centrate pe client si comert electronic. Tendinta este ca accesul la informatie sa fie cat mai usor, unitar si sa poata fi procesata rapid, pentru ca organizatia sa faca fata la pretentiile din ce in ce mai ridicate ale clientilor in pietele globale.

Agentii se refera in special la caracteristicile de autonomie si complexitate : sunt adaptabili la schimbare si la intreruperi, reactioneaza la perturbatii in timp real, manifesta inteligenta si se regasesc in natura.

In procesele de fabricare se folosesc agenti in principal datorita proprietatilor lor de : autonomie, reactie la stimuli, redundanta, distribuire si deschidere (la primirea si trimiterea de informatii). Agentii pot lucra cu informatii nesigure sau incomplete. De aceea multe taskuri din procesul de fabricatie (pornind de la design pana la managementul lantului de aprovizionare) pot fi executate de agenti – mai mici sau mai mari, mai simpli sau mai complesi, cu estimari de finete sau grosiere – care vor comunica si vor coopera unii cu altii.

Fabricatia clasica ce profita de avansul din tehnologia informatiei a condus la sisteme integrate. Desi fiabile (si cu multe alte merite), erau caracterizate de arhitecturi ierarhice rigide, a caror complexitate crestea odata cu marimea si scopurile sistemelor. Se ajungea astfel la probleme complexe de decizii. Perturbantele in procesul de fabricatie si cererile diferite ale pietelor au dus la un mediu instabil, ceea ce nu era compatibil cu structurile ierarhice rigide.

La un moment dat, teoriile sistemelor de fabricatie sustineau ideea ca este mai bine sa recunosti ignoranta decat sa presupui ca exista cunostinte; sau, reformulat, ca este mai bine sa privesti viitorul ca imprevizibil, decat sa fi pregatit doar pentru evenimente predictibile. Ca urmare, au aparut structuri in care responsabilitatile, taskurile si resursele sunt impartite. Corespunzator cu aceasta, sistemele de fabricatie vor fi structurate ca retele slab conectate, alcatuite din componente (agenti) care vor comunica si vor coopera. Timpul trebuie luat in calcul ca o resursa limitatoare foarte importanta in procesul de luare a deciziilor. Structura trebuie sa fie schimbabila si usor reconfigurabila.

Nodurile unei organizatii nu vor avea niciodata informatii complete despre scopurile si obiectivele celorlalte noduri, de aceea este foarte posibil sa apara “conflicte” care vor fi rezolvate prin comunicare, cooperare si negociere.

Exemple de abordari pentru realizarea scopurilor mentionate mai sus: sisteme de fabricatie multi-agent, holonic, fractal, aleator, biologic etc.

Sisteme agent si multi-agent

Definitii :

- Un agent este un sistem de calcul situat intr-un mediu dinamic, ce manifesta un comportament autonom si inteligent

- Un agent poate avea un mediu ce include si alti agenti. Comunitatea agentilor care interactioneaza ca un intreg opereaza ca un sistem multi-agent.