Sisteme de Ungere la Mașini Unelte

Extras din referat

I. MATERIALE FOLOSITE LA CURATIREA MASINILOR SI UTILAJELOR
Curatirea si spalarea se executa pe locurile de productie (in cazul masinilor-unelte si utilajelor fixe sau utilajelor grele) sau la un post de curatire si de spalare special amenajat (in cazul masinilor si utilajelor deplasabile).
Se va acorda atentie deosebita sistemelor de etansare ce se vor demonta cu regularitate, pentru a fi curatate si reglate. Inainte de spalare se recomanda ca instalatiile de racire si de ungere sa fie golite pentru schimbarea lichidului, care intotdeauna contine impuritati, atragand dupa sine uzarea pompei.
Se vor curati periodic filtrele instalatiilor de ungere: rezervorul si conductele de ulei trebuie spalate ori de cate ori se schimba uleiul. Materialele pentru sters trebuie sa absoarba lichidele, sa nu contina aschii metalice si sa aiba o rezistenta suficient de mare, pentru a nu se rupe sau sfasia in timpul intrebuintarii. Partiile de lucru fine ale masinii se curata cu carpe moi, iar cele cromate au pile de caprioara. Ca materiale de stergere se mai folosesc: lavete, deseuri de bumbac uscate, panza de sac moale etc.
Masinile-unelte se spala de obicei cu petrol lampant sau cu motorina, cu ajutorul unor carpe imbibate in aceste lichide. Dupa spalare se sterg cu carpe sau se usuca cu aer comprimat. Masinile care lucreaza in mediul cu mult praf, de ex, cele din turnatorii, se spala periodic la intervale mai mici decat masinile din celelate sectoare.
II. UNGEREA MASINILOR SI UTILAJELOR
Importanta ungerii
Oricat de ingrijit ar fi prelucrate suprafetele de contact a doua piese aflate in miscare relativa una fata de cealalta , la nivelul acestei suprafete se nasc doua forte de frecare.
Dupa cum intre suprafetele in miscare exista sau nu sunbstante de ungere , frecarea poate fi: uscata; semifluida; fluida
In mod normal, la functionarea de regim a masinilor si utilajelor se produce frecarea fluida.Frecarea fluida se poate mentine cand intre suprafete se realizeaza deplasari cu viteze mari, suprafetele sunt supuse unei apasari mijlocii si sunt alimentate in mod continu cu lubrifianti.
Frecarea semifluida poate sa apara ca urmare a unei ungeri defectoase sau insuficiente, precum si la pornirea si oprirea masinii cand, datorita vitezei prea mici, nu se poate introduce stratul de ulei necesar intre cele doua suprafete in miscare relativa .
La stationarea masinii, din cauza sarcini de pe arbore, lubrifiantul este indepartat dintre cele doua suprafete ale fusului si ale cuzinetului, contactul facandu-se direct pe varful asperitatilor suprafetelor respective, ramanand o cantitate foarte mica de lubrifiant in golurile dintre asperitai. Astfel, la pornire ungerea va fi incompleta, semifluida sau chiar uscata , daca masina a stationat un timp indelungat.
La viteze de rotatie mici, arborele incepe sa transporte sunb el lubrifiant , care , avand forma de pana si o oarecare presiune, incepe sa-l ridice : in acest caz , ungerea va fi semifluida.
La cresterea turatiei, centrul fusului se apropie de cel al cuzinetului, pentru a coincide cu el la turatie foarte mare. In acest ultim caz teoretic, grosimea peliculei de lubrifiant devine constanta pe intreaga periferie a fusului.
In conditiile ungerii fluide se realizeaza:
o Micsorarea uzarii suprafetelor de frecare ;
o Reducerea consumului de energie prin frecare;
o Marirea sarcinilor admisibile;
o Marirea sigurantei in functionare; Economie de lubrifianti.

Fisiere in arhiva (1):

 Sisteme de Ungere la Masini Unelte.doc