Pompe - Clasificare si Functionare

Extras din referat Cum descarc?

Definitie:
O pompa este o masina sau un aparat care transforma energia, dintr-una din formele sale mecanice, in forma de energie hidraulica sau pneumatica, in scopul transportarii fluidului care primeste energia utila. Energia mecanica poate proveni din forta musculara sau de la un motor de antrenare.http://ro.wikipedia.org/wiki/Pomp%C4%83 - cite_note-LTR-0
Clasificare:
Dupa numarul de fluide, pompele pot fi cu un fluid (cel transportat) sau cu doua fluide (cel motor si cel transportat). Pompele cu un fluid primesc energia necesara de la un corp solid (ex.: piston), iar cele cu doua fluide de la fluidul motor (ex.: vana de aer, vana de apa).http://ro.wikipedia.org/wiki/Pomp%C4%83 - cite_note-LTR-0
Dupa starea de agregare a fluidului transportat pompele se impart in pompe hidraulice (pentru lichide), respectiv pompe pneumatice (pentru gaze). 
Dupa tipul de realizare a pomparii, pompele pot fi desmodrome (cu mecanism), sau cu lant cinematic cu desmodromie variabila (ex. pompa cu abur cu piston cu actiune directa). 
Dupa numarul de curse active pe rotatie, pompele pot fi cu simplu efect (fluidul este pompat de o singura fata a pistonului, iar cursa activa este intr-un singur sens) sau cu dublu efect (fluidul este pompat de ambele fete a pistonului, iar cursele din ambele sensuri sunt active). 
Dupa principiul de functionare si forma cavitati de lucru, pompele se clasifica in pompe centrifuge, volumice, axiale si altele.
- Pompe hidraulice
Pompele hidraulice cu piston utilizeaza principiul transmisiilor hidrostatice. Astfel, la pompele hidraulice pistonul pompei este actionat direct de un motor hidraulic. Motorul este actionat hidraulic de catre fluidul introdus de la suprafata unde se afla generatorul hidraulic. 
Primul sistem de pompare avand la baza acest principiu a fost conceput si utilizat in anul 1875 ce H.W. Fawcett, fluidul motor fiind la acea vreme aburul. Utilizarea aburului limita metoda doar pentru sondele cu diametre mari si adancimi mici, motiv pentru care treptat a fost abandonata (1920). Pastrand principiul metodei, dar inlaturand dezavantajele constructive si schimband fluidul motor s-au elaborat in continuare diverse solutii cum ar fi pompajul hidraulic cu presiune oscilatorie (R.H. Russel in 1920). Si acest sistem s-a dovedit dezavantajos deoarece datorita alungirii tevilor de extractie si compresibilitatii fluidului motor, volumul care trebuia refulat de pompa de la suprafata pentru realizarea cursei pistonului pompei de adancime era foarte mare. 
Aceasta conducea la diametre mari ale pistoanelor pompei de suprafata, care trebuia sa realizeze in acelasi timp si presiuni de lucru ridicate. Tot datorita compresibilitatii fluidului motor era dificila corelarea simultaneitatii pompei de suprafata cu agregatul de adancime.
Aceste dezavantaje au fost eliminate prin aparitia in anul 1932 a solutiei concepute de firma KOBE, care asigura functionarea rectilinie alternativa a motorului de adancime prevazut cu sistem de distributie in conditiile unui debit constant de fluid motor pompat de la suprafata. Ulterior constructia acestor pompe s-a perfectionat continuu, detaliile constructive s-au diversificat, solutia fiind preluata si de alte firme (BYRON-JACKSON, OILMASTER, JOHNSON FLAGG, PACIFIC, DEMPSEY, SARGENT, ARMES, etc.), dar utilajul specific este intalnit in limbajul curent tot sub denumirea de "pompe KOBE".
Pompele hidraulice deplaseaza un lichid de la presiunea inferioara din aval (de exemplu un nivel hidraulic inferior), la presiunea superioara din amonte (de exemplu un nivel hidraulic superior). Diferenta de presiune pe care o invinge pompa, exprimata de obicei in m de coloana de apa constituie inaltimea de ridicare a pompei, care este mai mare decat diferenta dintre presiunile din amonte si aval, datorita pierderilor din pompa si conductele sale. Volumul de lichid deplasat in unitatea de timp este debitul pompei, exprimat de obicei in m3/s. Puterea necesara pentru pompare este proportionala cu debitul pompei si cu inaltimea de ridicare.
Dupa felul mecanismului mobil pompele hidraulice se clasifica in: 
o Pompe cu piston. Exemple: pompa de injectie (la motoare cu ardere interna), pompa cu pistoanele in linie, pompele folosite la pomparea petrolului din zacamintele cu energia epuizata, pompa folosita in medicina ca inlocuitor al inimii (pompa cord).
o Pompe rotative. Exemple: pompa cu palete, pompa cu roti dintate, pompa cu lant si roata dintata (varianta: pompa cu dopuri), pompa cu surub (pompa lui Arhimede), pompa cu rotoare profilate.
o Pompe cu membrana. Exemple: pompa peristaltica
o Pompe cu rotor. Exemple: Pompa axiala, semiaxiala (diagonala), sau radiala (centrifuga), pompa submersila folosita la foraje.
- Pompa cu piston
O pompa cu piston este un agregat pentru transportul lichidelor si gazelor, gazele vor fi si comprimate. Un piston care se deplaseaza intr-un cilindru efectueaza in primul tact admisia prin supapa de admisie, apoi se elimina volumul admis prin supapa de evacuare.
La transportul lichidelor cu ajutorul pompelor cu piston se pot atinge presiuni foarte mari, iar volumul poate fi definit exact. Actionarea se poate face manual sau cu ajutorul a diferiti actori.
O data cu aparitia pompelor centrifugale, incepand cu secolul al XIX-lea, s-a schimbat si domeniul de folosire al pompelor cu piston. Astazi acestea se folosesc indeosebi la dozatoare, la pompele cu actionare manuala sau acolo unde sunt necesare presiuni mari.
Un bun exemplu de pompa cu piston de larga folosinta e pompa de bicicleta.


Fisiere in arhiva (1):

  • Pompe - Clasificare si Functionare.docx

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.



Hopa sus!