Diagnosticarea, repararea și întreținerea instalației de răcire la motorul Dacia

Argument

DESTINAŢIA ŞI PĂRŢILE COMPONENT

Instalaţia de răcire este destinată să asigure un regim termic corespunzător unei bune funcţionări a motorului, cu randament ridicat.

Temperatura din interiorul cilindrilor este 1800...2000°C, ceea ce înrăutăţeşte ungerea, modifică proprietăţile mecanice ale pieselor, reducând jocurile normale dintre piesele conjugate, şi poate duce la urmări grave - griparea sau chiar deteriorarea lor. Prin sistemul de răcire se elimină în mediul ambiant 20-30% din căldura pieselor motorului, asigurând o temperatură optimă de 85...90°C.

După natura fluidului, instalaţiile de răcire pot fi: cu aer şi cu lichid.

Instalaţia cu lichid poate fi cu circulaţie naturală (prin termosifon), care nu se mai utilizează la automobile, şi cu circulaţie forţată (la presiune atmosferică sau presurizată la 0,5-1,1 bar peste presiunea mediului ambiant).

Instalaţia presurizată este instalaţia în care lichidul circulă sub presiune într-un circuit închis şi nu vine în contact cu atmosfera decât prin supapa

vasului de expansiune.

Instalaţia de răcire cu aer

Se foloseşte la motoarele de motocicletă, la care aerul rece pătrunde printre ari¬pioarele cilindrului şi chiulasei (expuse deschis în atmosferă), datorită vitezei de deplasare. La motoarele de auto¬mobile, se foloseşte sistemul de răcire cu aer, prin intermediul unui ventilator (turbină) care introduce aerul sub pre¬siune printre aripioarele cilindrilor şi chiulaselor, cu care sunt prevăzute.

Ventilatorul are rolul de a trimite un curent puternic de aer peste cilindri şi chiulasă. Debitul acestuia este de 4-5 ori mai mare decât al ventila¬torului de la sistemul de răcire cu lichid. Unele motoare au ventilatoare cu palete cu pas variabil reglat automat prin termostat, în funcţie de temperatura motorului.

Cilindrii şi chiuiasa motorului răcit cu aer sunt prevăzuţi prin construcţie cu aripioare turnate corp

comun sau ataşate, care au rol de a mari suprafata de racire.

Instalatia de racire cu lichid

Instalaţia de răcire are rolul de a prelua, transporta şi transmite mediului înconjurător o parte din căldura dezvoltată în cilindrii motorului pentru a menţine un regim termic optim a pieselor motorului. Performanţele de durabilitate ale motorului sunt influenţate de oscilaţiile regimului termic al pieselor mecanismului motor faţă de valoarea optimă. Astfel, la temperaturi scăzute ale pereţilor camerei de ardere şi cilindrilor combustibilul poate condensa şi spăla pelicula de ulei accentuând procesele de uzură; la temperaturi ridicate rezistenţa mecanică a piselor se diminuează, în plus pelicula de ulei poate fi distrusă prin ardere şi dacă se asociază şi cu creşterea dilatării pieselor se poate ajunge la gripajul cuplei cinematice, cilindru-piston

Partile componente ale instalatiei de racire:

- Radiator

- Pompa de racire

- Termostatul

Constructia partilor componente ale instalatiei de racire

- Pompa de apa

- Ventilatorul

- Radiatorul

- Termostatul

ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIEI DE RĂCIRE

Intreţinerea acestei instalaţii cuprinde operaţii de control, verificare, ungere, reglare şi curăţire, după cum urmează:

-verificarea etanşeităţii organelor componente ale instalaţiei;

-controlul nivelului lichidului din radiator (vasul de expansiune) zilnic, care se completează cu apă curată sau lichid antigel, în timp ce motorul funcţionează;

-ungerea rulmenţilor pompei de apă (dacă nu sunt capsulaţi), cu unsoare consistentă, la 10 000 km;

-spălarea cu jet de apă a radiatorului pentru îndepărtarea impurităţilor, la 10 000 km;

-spălarea răcitorului de ulei cu jet de apă, la 60 000 km sau anual;

-controlul punctului de congelare a lichidului de răcire cu ajutorul ter-modensimetrului, anual;

-înlocuirea lichidului antigel, o dată la doi ani, folosind pâlnia specială şi sistemul de aerisire a instalaţiei;

-înlocuirea termostatului, la 60 000 km;

DEFECTELE ÎN EXPLOATARE ALE INSTALAŢIEI DE RĂCIRE

In general, defecţiunile instalaţiei duc la supraîncălzirea sau la încălzirea insuficientă a motorului.

Supraîncălzirea are drept cauze: pierderi de apă, slăbirea sau ruperea curelei de ventilator, termostatul defect sau blocat, funcţionarea necorespunzătoare a pompei de apă şi a ventilatorului, înfundarea sau spargerea radiatorului, depunerile de piatră.

-Pierderile de apă în exterior pot avea loc pe la racorduri, radiator, pompa de

apă, buşoane, care se observă prin scurgeri în timpul cât motorul nu este în

funcţiune; pierderile interioare au loc datorită spargerii garniturilor de chiulasă sau

inelelor de cauciuc de la cilindri, deformării suprafeţelor de etanşare dintre bloc şi

chiulasă, strângerii insuficiente a şuruburilor de chiulasă. Se constată prin formarea

de bule de aer în bazinul superior al radiatorului la turaţie ridicată sau a picăturilor

de apă gălbui de pe tija de ulei.