Acțiunea mecanizării agriculturii asupra mediului - posibilități de reducere a efectelor poluante la executarea mecanizată a lucrărilor în agricultură

Arderea motorinei în motoarele Diesel ale tractoarelor şi ale maşinilor autopropulsate este însoţită de emisiile din gazele de ardere şi anume C02, C, NOx, SOx, hidrocarburi policiclice aromatice.

Emisia de C02constituie factorul poluant cel mai grav. Dioxidul de carbon rezultă inevitabil prin ardere şi ajunge, după un anumit timp, în straturile superioare ale atmosferei, povocând, împreună cu alte cantităţi de C02 rezultat din activităţi din diferite domenii, la agravarea efectului de seră, cu consecinţe negative serioase asupra climei globului.

Este cunoscut faptul că efectul de seră ca urmare a acumulării în timp a C02 în straturile superioare ale atmosferei are şi numeroase cauze naturale, legate de emisiile de la vulcani, oceane, păduri etc.

Cauzele antropogene ale accentuării efectului de seră, adică cele legate de emisiile din activităţile oamenilor - industrie, transporturi, agricultură, consumul casnic al energiei din surse fosile ş.a. - au căpătat proporţii îngrijorătoare în ultimele decenii.

Orice consum de motorină duce la degajarea unei cantităţi de CO2,care ajungând în atmosferă sporeşte cantitatea de dioxid de carbon şi agravează efectul de seră.

Poluarea mediului la utilizarea energiei electrice provenite de la termocentrale care ard combustibili fosili

Consumul propriu-zis al energiei electrice nu poluează mediul ambiant, pentru că nu se degajă nici un fel de emisii. Din acest punct de vedere energia electrică a fost considerată ca fiind prin excelenţă „curată" la faţa locului. Dacă însă este privită într-un cadru mai larg, energia electrică este sau nu poluantă în funcţie de sursa primară care a stat la baza producerii energiei electrice.

Poluarea mediului apropiat la utilizarea mijloacelor tehnice pentru mecanizarea agriculturii

Noţiunea de mediu apropiat este relativă. În ce priveşte activităţile cu tractoare şi maşini agricole, se au în vedere cu precădere:

- Efectele poluante pe care le suportă oamenii care lucrează nemijlocit cu utilaje agricole:

- Zgomotul produs de motor, tractor, maşina de lucru.

Nivelul de zgomot, măsurat în dB, este mai mare în cabină sau în imediata apropiere a sursei de zgomot. Nivelul ridicat de zgomot afectează aparatul auditiv, dar şi sănătatea în general.

- Vibraţiile produse de organele în mişcare ale tractoarelor şi maşinilor agricole

Vibraţiile la care este expus omul care lucrează cu maşini agricole au influenţă negativă asupra confortului, reduc capacitatea de muncă şi

afectează sănătatea. Producerea vibraţiilor este cauzată de funcţionarea

mecanismelor motorului, transmisiei şi ale echipamentelor de lucru. Se produc, de asemenea, vibraţii cu frecvenţă mică, aşa numitele zdruncinături, din cauza denivelărilor peste care se deplasează roţile tractorului sau

- Emisii de gaze şi pulberi

O parte din gazele de ardere de la motoare ajung în zona de lucru a omului, care fără să vrea le inhalează. Unele substanţe din gazele de ardere, cum sunt carbonul, monoxidul de carbon, hidrocarburile policiclice aromatice, oxizii de sulf, oxizii de azot, unii compuşi ai plumbului, afectează sănătatea.

Poluarea plantelor de către substanţele conţinute în gazele de eşapament. Cercetările întreprinse în ultimii ani în unele ţări relevă faptul că unele substanţe toxice sunt preluate de plantele de la marginea drumurilor pe care se deplasează tractoare sau automobile, aceasta reprezentând un risc mai mic sau mai mare de poluare.

Pentru tractorist este nesănătoasă şi inhalarea de vapori de combustibil, care se degajă în momentul alimentării.

Efect nociv au şi particulele fibroase rezultate din uzura garniturilor de fricţiune, pe bază de azbest, ale frânelor şi ambreiajelor de tractoare şi combine.

Pulberile poluante, particule de sol, particule din plante, particule de substanţe chimice, rezultă ca urmare a executării în câmp a unor lucrări, cum sunt o parte dintre lucrările solului, aplicarea îngrăşămintelor chimice, recoltarea mecanizată a cerealelor ş.a., dar şi la unele lucrări staţionare, cum este lucrarea de curăţire a boabelor cu ajutorul unor maşini de curăţat.