La inceputul luni aprilie 1493, la Barcelona a fost tiparita, sub titlul De Insulis Inventis, versiunea latina a scrisorii pe care Cristofor Columb a trimis-o consilierului regal Santangel, in care descria calatoria sa peste ocean si descoperirea noului drum catre Indii. Retiparita, peste o luna, la Roma (unde a cunoscut trei editii), apoi la Paris, Basel si Florenta, descrierea expeditiei si a noilor tertorii a devenit, dupa uni istorici, un best-sellar al momentului. Inceputul unei noi epoci a coincis cu un prim moment de acces larg la informatii. Tiparul a transformat o experienta personala in cunoastere larg accesibila si a facut ca secrete, care altfel ar fi fost pastrate ascunse de catre suverani europeni, sa devina, acum, stiri. Astefel tiparul creat de Gutenberg (inventia secolului) a permis circulatia textului referitor la calatoria lui Coumb (descoperirea secolului), in mediile intelectuale ale Europei, la numai cateva luni de la intoarcerea acestuia. Expeditia lui Columb a dezvaluit puterea tiparuluica mijloc de trnsmitere a stirilor. (Sursa; M. Stephens, A History of News, 1997). Conceptul de articol are si semnificatia de obiect care se vinde in comert, deci inlocuitor al marfi. Conceptul de produs folosit cu sensul de marfa este un bun material rezultat dintr-un proces de munca sau totalitatea obiectelor sau a bunurilor obtinute in procesul de productie Conceptul de serviciu se refera la rezultatul unei activitati care se afla la interfata dintre furnizor si client, si este in general intangibil.
Oricite eforturi ar face producatorii pentru a promova bunurile culturale si pentru a crea noi nevoi de consum, piata produselor mass-media este, inevitabil, limitata: aria de circulatie a unui produs este definita de constringeri de natura fizica (zona de acoperire a unui post de radio sau televiziune, zona de circulatie a unui ziar), culturala (obstacole lingvistice, de traditie sau mentalitate), sociala (gradul de alfabetizare, gradul de dotare cu echipamente de receptie, ponderea activitatilor zilnice pentru subzistenta in raport cu totalul de timp disponibil etc.) Pe aceasta piata intra in competitie bunuri care sunt distribuite in moduri foarte diferite. Astfel unele produse mass-media apar ca bumuri personale, care se cumpara la un anume pret: ziare, reviste, canale TV platite, discuri, casete; altele circula ca servicii publice, pe care statul le ofera in conditii de subventionare si de distributie in conditii foarte avantajoase: costul abonamentului este foarte mic sau dispare din cimpul de perceptie al consumatorului, fiind integrat in valoarea altor impozite. Pe linga acestea, alte produse mass-media sunt distribuite ca bunuri generatoare de profit, pentru care publicul nu plateste nimic (progamele audiovizuale ale posturilor comerciale, informatiile pe Internet etc.). Dimensiunea economica a sistemului mass- media In ultimul deceniu am fost martori unor unificari si absorbiri spectaculoase ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
