Mass-Media știrilor

Conform oricarui dictionar mass-media reprezinta totalitatea mijloacelor de informare a maselor (radio,presa,televiziune), in timp ce comunicarea inseamna actiunea de a comunica, de a instiinta si rezultatul ei. Pentru o comunicare reusita este nevoie de informatie.

Cand vorbim despre mass-media ne referim la doua aspecte: tehnologia specifica de comunicare si limbajul specific de comunicare. Referitor la tehnologie, institutiile mass-media propriu-zise si cu un impact mare sunt: radioul, presa, televiziunea si filmul; cele cu impact redus, dar cu obiective clare, specifice sunt: afisul, pliantul, brosura publicitara, dar si dezbaterea publica.

Important, din punctul de vedere al manevrarii continutului, este cum se transmite informatia, iar din punctul de vedere al continutului, ce se transmite. Rolul mass-mediei consta in a satisface interesul uman, a informa corect si in timp real, a atrage o audienta mare si in continua crestere.

Functiile mass-mediei sunt: monitorizarea realitatii social-politice pentru relatarea evenimentelor petrecute, interpretarea sensurilor evenimentelor, de socializare (Laswell), manipularea constienta a procesului politic (Graber), de divertisment (Wright), de a consolida norme sociale (Merton), de mobilizare, articulare si coagulare a unor opinii care nu dispun de alte vehicule comunicationale (McQuall).

Pentru eficienta comunicarii sunt necesare elemente care sa starneasca interesul, adica mesajele mediatice transmise trebuie sa corespunda interesului publicului si sa îmbine elemente cunoscute cu elemente ce au un caracter inedit.

O problema cu care se confrunta media se refera la ceea ce merita sau nu sa fie transmis, comunicat. Jurnalistii estimeaza zilnic valoarea de informatie a evenimentelor. Acestea nu trebuie niciodata confundate cu stirile , care nu sunt decat relatarea faptelor pentru cei ce nu au fost prezenti.

Complexitatea televiziunii consta in aceasta simultaneitate a transmiterii mesajului vizual cu cel verbal. Atentia trebuie sa fie maxima pentru ca poate aparea o capcana ce ii prinde, de obicei, pe incepatori. Sensul pe care il creeaza aceasta alaturare de imagini si text trebuie sa fie sugestiv si totodata sa corespunda dorintelor emitentului. De aceea, textul va prezenta doar o parte a informatiei, in vreme ce imaginile o alta Aceasta pentru a da ocazia telespectatorului de a percepe mai mult sau mai putin direct evenimentele.

Imixtiunea text-imagine genereaza trei tipuri de relatii: de concurenta, de redundanta si de complementaritate. Cele de concurenta si complementaritate sunt pozitive, aducand elemente de noutate, de interes, imbogatesc mesajul, iar textul si imaginile se complementeaza pe parcurs. Relatia de redundanta, mai putin dorita apare atunci cand textul si imaginea spun acelasi lucru ceea ce duce la plictisirea publicului.

Materialul trebuie sa atraga atentia de la bun inceput, altfel telespectatorul va fi pierdut. Textul trebuie structurat, realizat astfel incat sa raspunda, de obicei, la intrebarile „ce” si „unde”, fara prea multe amanunte.

Exact cum scopul comunicarii este de a ne face intelesi si de a transmite cat mai clar ceea ce dorim, la fel si televiziunea, prin mesajele pe care le transmite, trebuie sa permita telespectatorului o intelegere imediata a evenimentelor, a sensului mesajului, astfel incat acestea sa devina usor accesibile tuturor. Publicul tinta este eterogen, apartinand unor diferite clase de pregatire.

Exista un mare semn de intrebare cand vine vorba de corectitudinea aplicarii acestor teorii in cadrul televiziunilor din Romania. Sau poate chiar aceasta este problema, hipercorectitudinea oricarei emisiuni de stiri. Deschizi televizorul si tot ce poti vedea la orele de maxima audienta este violenta. Jurnalele de stiri ale tuturor televiziunilor se bazeaza pe ea. Stiri cu si despre violenta realizate violent.

Imagini cat se poate de explicite, titluri cat mai frapante, limbaj atragator totul pentru dumnezeul televiziunii, ratingul.

Fiecare post de televiziune isi pozitioneaza conceptual principalele programe informative in functie de publicul pe care-l urmareste Cate bordeie cu antena tv, atatea concepte editoriale pentru programele de stiri. Fie ca este vorba de investitii in echipamente tehnice, fie ca numarul emisiunilor de stiri s-a marit, batalia cea mare intre stiristii televiziunilor se da pe concepte. Posturile care mizeaza pe senzational au cele mai mari audiente. In schimb, cele sobre castiga in credibilitate.