Temă logistică

I. Descriere piaţă aval

A. Descriere piaţă pe fiecare oraş – populaţie

Situaţia pieţei fructelor la nivelul oraşelor Bucureşti, Ploieşti, Târgovişte, Buzău şi Brăila, în care sunt situate supermarketurile aprovizionate de către depozitul nostru este următoarea:

Bucureşti-Colentina: Oferta de fructe Kaufland se adresează, în principal, consumatorilor din această zonă, din sectorul 2 al capitalei, ce prezintă o importantă concentraţie de locuitori. Concurenţa pe piaţa fructelor din această zonă este formată din: Carrefour Colentina, Piaţa Obor, precum şi aprozarele de cartier.

Ploieşti: Este unul dintre principalele oraşe ale ţării privind expansiunea economică şi nivelul de trai (populaţie de 233.000 locuitori), concurenţa pe acest segment de piaţă fiind formată din 8 centre comerciale, printre care amintim: Big Shopping Center, Billa, Carrefour, Metro, Selgros, Junior Shopping Center, Omnia Shopping Center, Junior Shopping Center, Halele Centrale, la care se adaugă ofertele pieţelor agroalimentare şi aprozare. Este situat la 63 km de depozitul cu fructe.

Brăila: Are o populaţie de 217.000 de locuitori şi se situează la 205 km distanţă de depozitul nostru cu fructe. Concurenţa este formată din supermarketuri, precum: Billa, Carrefour, Gratia, Pludi Market, Penny, Pic, Stedyan şi numeroase magazine alimentare, pieţe şi aprozare.

Târgovişte: Este situat la aproximativ 87,6 km de depozitul nostru de fructe. Are o populaţie de 100.000 de locuitori, concurenţa fiind formată din supermarketurile: Penny, Imidia, Interex, Pludi Market, Minimax şi, bineînţeles, pieţele agroalimentare şi aprozare de cartier.

Buzău: Este un oraş cu o populaţie de 133.000 de locuitori situat la 105 km de depozitul nostru. Concurenţa este formată din: Penny, Natural Prod-Carm, Carrefour, magazine alimentare, aprozare şi pieţe agroalimentare.

B. Descriere comportament de consum

Consumul mediu anual de fructe pe cap de locuitor în România a înregistrat un trend ascendent, începând cu anul 2002, când consumul a fost de 45,4 kg pe cap de locuitor, urcând până la 83,2 kg în anul 2006 şi până la 98,1 kg în 2008. Chiar la acest nivel consumul se află sub nivelul Uniunii Europene, unde anual sunt consumate în medie 113,4 kg de fucte pe cap de locuitor, în condiţiile în care fructele vândute în magazinele din ţară provin în proporţie de 80% din import.

Având în vedere importanţa fructelor într-o alimentaţie sănătoasă, acestea nu lipsesc din coşul de cumpărături al consumatorilor. Conform cercetărilor efectuate asupra comportamentului consumatorilor s-a constatat că în proporţie de 61,2% aceştia cumpără fructe de la supermarket cel puţin o dată pe săptămână, un procent de 17,8% din consumatori cumpără fructe de mai mult de 3 ori pe săptămână, iar suma medie alocată unei cumpărări de fructe este de 15 lei.

C. Caracteristici ale procesului de distribuţie

Având în vedere proprietăţile produselor distribuite, în special în privinţa termenului de garanţie şi al gradului de perisabilitate al acestora, procesul de distribuţie prezintă unele particularităţi. Camioanele prezintă dotări speciale în acest sens, cum ar fi implementarea unui sistem de ventilaţie pentru menţinerea unei temperaturi optime.

II. Strategia aleasă în aval

A. Strategia de desfacere aleasă

Pentru desfacere, am ales strategia JIT (JUST IN TIME). Motivaţia acestei alegeri este, în primul rând, dată de caracteristicile fructelor care prezintă un grad mare de perisabilitate şi, implicit, o perioadă scurtă de garanţie. Ţinând cont de aceste constrângeri, strategia noastră constă în a pune la dispoziţia supermarketurilor fructele în cantităţile cererii existente şi la momentul oportun. Pentru acest lucru, vom menţine o comunicare permanentă cu reprezentanţii raionului de fructe din fiecare supermarket, care ne vor raporta la interval de 2 ore situaţia existentă.

Previziunea cantităţilor care urmează să fie vândute de fiecare punct de vânzare este un proces destul de delicat, însă în acest scop ne-am propus să examinăm listele vânzărilor din aceeaşi perioadă a anului trecut, pentru a şti care a fost cererea sortimentelor din ofertă în fiecare sezon. Dacă din cercetarea listelor reiese că un produs anume a fost cerut într-o cantitate mai mare într-o anumită perioadă, pentru aceeaşi perioadă a anului curent vom trimite aproximativ aceleaşi cantităţi cu o marjă în plus sau în minus, ţinând cont şi de situaţia care se înregistrează la locul de vânzare. În afara fluctuaţiei sezoniere a cererii sortimentelor se va ţine cont şi de zilele săptămânii, cunoscând faptul că cei mai mulţi dintre consumatori îşi fac cumpărăturile la sfârşit de săptămână. Aşadar, vom aproviziona magazinele în aceste zile cu cantităţi suplimentare de produse în comparaţie cu restul zilelor.

În dorinţa de a evita situaţia neplăcută de OOS (out of stock), vom aproviziona magazinele cu cantităţi suplimentare pentru toate categoriile de fructe, asumându-ne riscul legat de stricarea produselor, în acest fel păstrând clienţii fideli ai produselor.

B. Integrarea strategiei în mixul de marketing

Strategia aleasă ne va ajuta să oferim clienţilor supermarketului Kaufland:

- produse proaspete şi de o calitate corespunzătoare aşteptărilor lor;

- preţuri accesibile tuturor, corespunzătoare calităţii fiecărui sortiment;

- plasarea (distribuirea) produselor de care au nevoie la momentul oportun şi în cantităţile cerute;

- promovarea produselor prin mijloacele folosite de supermarket, oferind informaţii consumatorilor cu privire la programele promoţionale desfăşurate la raion.