Teleshopping

Teleshoppingul este o forma de vanzare cu amanuntul fara stocarea marfii sau in-home, in care consumatorul poate achizitiona bunuri si servicii aratate la televizor.

Cumparatorul face comanda prin telefon, sau cu ajutorul computerului si produsele ii sunt trimise acasa.

Stim cu totii acele reclame nesuferite care dureaza intre 15 minute si jumatate de ora pe diverse televiziuni si care se termina prin indemnul sistematic de a comanda acum, cat mai repede posibil, pentru a beneficia de miraculosul produs promovat: de la crema anti-rid minune la uscatoare de par multifunctionale, pastile de slabit, paste miraculoase care inalbesc dintii permanent si ireversibil si multe alte minunatii. Toate difuzate in calupuri cam in acelasi interval orar, pentru a fi sigur ca nu ai scapare si ca macar unul din aceste produse iti va ramane intiparit in creier. Si adevarul este ca, prin insistenta cu care iti sunt prezentate astfel de imagini, ajungi sa te intrebi daca ceea ce prezinta este adevarat si daca produsul merita testat. De asemenea, daca in Statele Unite si in alte tari occidentale, teleshopping-ul exista de mai bine de 20 de ani (televiziunile specializate in asa ceva devenind un lucru obisnuit), in Romania astfel de vanzari “prin televizor” au inceput sa apara constant dupa anul 2000,ceea ce inseamna ca teleshopping-ul reprezinta un domeniu relativ nou si nu extrem de digerabil pentru romani.

Consumatorul este practic convins sa cumpere datorita informatiilor pe care le primeste prin teleshopping si de aceea ele abunda in superlative de tipul „cel mai“ sau „cea mai“ si imperative precum „comanda acum si primesti o reducere de X%. Iar dupa ce cumpara, consumatorul ramane cu senzatia ca tocmai a facut o „mare afacere“, pentru ca pe langa produsul cumparat mai primeste „n“ cadouri“.

Teleshoppingul prinde la sate

Studiile despre aceasta piata arata ca devoratorii de teleshopping au studii medii (91%), venituri medii si mici (73%) si locuiesc, de regula, in orase mici sau in sate. Privind retrospectiv, aceasta industrie a inceput sa se dezvolte in Romania aproape odata cu lansarea primelor posturi de televiziune private.

Cercetarile realizate pana acum nu au reusit sa ajunga la concluzii relevante cu privire la disponibilitatea romanilor de a uitliza un canal de distributie neconventional: televiziunea, pentru a-si face cumparaturile. In general, produsele promovate prin marketingul de acest tip sunt privite cu neincredere, cu toate garantiile pe care le ofera: returnarea produsului intr-un anumit numar de zile, plata dupa primirea coletului, etc. Oamenii se simt agasati de actorii din reclame care raman cu gura cascata cand vad ce poate face aspiratorul-minune, acestia nu par convingatori, iar durata mare a reclamei ii fac pe consumatori sa isi piarda rabdarea, interesul. De asemenea ,modalitatea de prezentare a reclamei: testimonialul si prezentarea mult prea pe larg a produsului irita.