Studiu de Caz Orez

Extras din referat Cum descarc?

Informatii de baza privind piata produsului :
Este o planta din familia Gramineelor, cu tulpina dreapta de circa 1,5 m si frunze liniare, alungite. Are spicele mici si este cultivata din timpuri stravechi in Orientul indepartat (Japonia, China, India), precum si in insulele din Oceanul Pacific. Aceasta planta este cultivata si la noi inca din anul 1802 (prin aclimatizare), precum si in alte tari ca: S.U.A., Italia, Spania si unele tari din Federatia Rusa. Dupa cum se cunoaste, cultura orezului necesita multa caldura si umezeala. Se deosebesc doua tipuri de orez: ore!zul de balta sau inundabil si orezul de uscat sau irigabil.
Orezul in Romania
Pana acum cativa ani orezul nu a reprezentat o categorie de mare interes pe piata de FMCG din Romania. Astfel, intrarea pe piata a unor noi jucatori, diversificarea sortimentatiei si conditiile externe au dus la modificari diverse ale acestei categorii. In 2008 Euromonitor International a estimat valoarea pietei de orez din Romania la 218,3 milioane USD si 128,7 mii de tone. In 2008 s-au cultivat aproximativ 10.000 de hectare cu orez din care s-au obtinut aproape 50.000 tone de orez brut neprelucrat", adauga acesta.
Situatia globala
Principalul factor care a stat la baza miscarilor ce au avut loc pe piata mondiala a orezului a fost criza din 2007. Cauzata de fenomene meteorologice, schimbari in obiceiurile de consum, motive economice si guvernamentale, criza orezului a afectat foarte mult exporturile si preturile la acest produs.Importurile au scazut in ianuarie-august 2008 la 34380,642 tone, de la 54161,068 tone in 2007, conform Institutului National de Statistica. Din punct de vedere valoric insa, cifrele nu au avut variatii atat de mari - 17660,521 mii euro in ianuarie-august 2008, fata de 17081,994 mii euro in 2007. Exporturile au scazut de asemenea foarte mult, atat ca valoare cat si ca volum. In volum au scazut de la 1996,179 tone in 2007 la 1331,388 tone in ianuarie-august 2008, iar in valoare de la 1163,514 mii euro la 699,024 mii de euro, raportat la aceleasi intervale temporale.
In septembrie 2008 s-a constatat o scadere a preturilor la orez dupa cresterea exploziva din martie-aprilie, arata un raport al FERM (The Federation of European Rice Millers) - Federatia procesatorilor de orez europeni. Totusi, nivelul actual al preturilor este superior celui dinaintea boom-ului din primavara.
Tipuri de orez
Orez brun (nedecorticat) - orezul de la care a fost indepartat numai invelisul exterior, astfel incat isi pastreaza toate vitaminele (A, B, B6, B12) precum si substantele minerale: Ca, Fe, Fl, I, K, Mg, Mn, Na si Zn.
Orez alb - orezul pe care il mancam in mod obisnuit, procesat, care isi pierde multi dintre nutrienti odata cu indepartarea stratului exterior.
Orez rosu - intalnit preponderent in zonele Hymalaya si Thailanda, are un invelis rosu, iar bobul este scurt si lat.
Orez negru - popular in zonele China, Bali si Thailanda, are un invelis negru si subtire, iar bobul este alb.
2. Trendul global al preturilor pe piata internationala a orezului
In anul 2008, preturile globale de pe piata orezului au cunoscut o crestere substantiala. Indicele preturilor FAO(100 pentru perioada de baza 2002 - 2004) au crescut la 137 in anul 2006 si la 161 in anul 2007, apoi s-au majorat brusc la 295 in anul 2008, triplandu-se fata de nivelul de baza. Aceasta evolutie a avut un efect dramatic asupra obiectivului UE de reforma in sectorul orezului, si anume de a acoperi diferenta dintre pretul de pe piata comunitara si cele de pe piata internationala. Astfel, in timp ce anterior cresterii preturilor de pe piata globala, preturile de pe piata comunitara inregistrau un nivel cu 140 -190% peste pretul de interventie, pana la mijlocul anului 2008 acestea ajunsesera la 400 - 500% peste acest pret de interventie. Aceste niveluri de pret au fost insotite de estimarea productiei de orez a UE cu 11,5% mai mare decat cea din sezonul 2005/2006.
Balanta comerciala a UE-27 in sectorul orezului
- mii tone -
2007/2008 2008/2009 2009/2010
Consum intern 3.185 2.970 3.100
-variatie anuala 9,4% -6,8% 4,4%
Productie 1757 1680 1930
-variatie anuala 4,8% -4,4% 14,9%
Exporturi 1520 1350 1400
-variatie anuala 157 140 135
Stocuri la sfarsit de sezon 1126 1020 1115
2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 %
O analiza a Centrului pentru Dezvoltare Globala cu privire la cauzele cresterii bruste a
preturilor a atribuit aceasta crestere mai degraba politicilor de dezvoltare din India, Vietnam si
Filipine, decat situatiei existente a cererii si ofertei de pe piata. Preturile extrem de ridicate au aparut
pe fondul unei productii mondiale record si a unui stoc de orez nu foarte restrans. Volatilitatea
preturilor a fost atribuita unei combinatii de factori, precum:
-Restrictionarea exporturilor de catre India si Vietnam, Nari care cumulau 34% din totalul
exporturilor mondiale de orez in anul 2007
-Interzicerea exporturilor de orez in Cambodgia, Egipt si alte Nari
-Majorarea preturilor internaNionale la petrol
-Deprecierea dolarului american
-Politicile necorespunzatoare privind achizitiile publice in Filipine
-Specularea cresterii preturilor
Dintre aceste masuri, elementul critic l-au reprezentat restrictiile de export impuse de India, in
contextul in care India detinea o sesime din comertul global cu orez non-basmati.


Fisiere in arhiva (1):

  • Studiu de Caz Orez.doc

Imagini din acest referat Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un cod promo pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

ex. Andrei, Oana
ex. Popescu, Ionescu

Pe adresa de email specificată vei primi link-ul de descărcare și codul promo. Asigură-te că adresa este corectă și că poate primi e-mail-uri.

2. Alege modalitatea de plată preferată:


* La pretul afișat se adaugă 19% TVA.


Hopa sus!