Protecția consumatorului în Uniunea Europeană

Extras din referat Cum descarc?

Constientizarea oamenilor asupra calitatii lor de consumatori este un fenomen relativ recent. Primul documentar in care au fost conturate drepturile fundamentale ale consumatorilor il constituie Cartea drepturilor consumatorilor, definita de presedintele american John Fitzgerald Kennedy, in anul 1992. Preocuparile la nivel european privind drepturile consumatorului cunosc mai multe etape:adopatarea de catre Consiliul Europei a Cartei pentru protectia consumatorilor(1973); elaborarea si adoptarea de catre Comisia Europeana a primului Program de Protectia a Consumatorilor care include si drepturile fundamentale ale acestora punandu-se accent pe protectia Ansamblul de masuri care se constituie in politici de protectie a consumatorilor s-a structurat in urma unei dezvolatri intense a productiei de masa. Consumatorul are practic nevoie de anumite "condimente" protectioniste: un sistem reglementativ care sa asigure protectie genarala si in domeniile periferice ale economicului si socialului, organisme care sa aplice aceste reglementari in mod ferm.sanatatii si sigurantei consumatorului.
In acest fel, cea mai eficienta protectie va fi cea individuala, prin cunoasterea legilor si solicitarea respectarii lor. Protectie inseamna recunoasterea ca orice consumator, chiar bine informat, poate deveni victima abuzurilor impotriva carora e dator sa lupte, iar legea inseamna nu doar eliminarea abuzurilor, ci si sanctionarea vinoavatilor. Consumatorul are obligatia de a se informa si de a reflecta asupra achizitionarii. Constientizand abuzurile trebuie sa ceara eliminarea lor, anularea clauzelor defavorizatoare si eventual reglementari contractuale noi. Dincolo de propria protectie, se utilizeaza retragerea produselor de pe piata sau suprimarea clauzelor abuzive si eventuala reparare a prejudiciilor constante. Prin natura lor, miscarile de aparare a consumatorilor imbraca doua aspecte: o lupta nonviolenta ( de informare) a consumatorilor si o serie de actiuni ale organizatiilor de protectie a consumatorilor ( reclamtii, proteste).
Protectia consumatorilor reprezinta un ansamblu de dispozitii legale de natura publica sau privata, care asigura respectarea drepturilor si intereselor consumatorilor.
Statul, prin mijloacele prevazute de lege, protejeaza cetatenii in calitatea lor de consumatori, asigurand informarea completa desprea caracteristicile esentiale ale produselor si serviciilor, apara si asigura drepturile si interesele legitime impotriva unor practici abuzive.
In 1975, Consiliul Europei a initiat primul sau program pentru protectia consumatorului si politica de informare (C92 din 25.04.1975). Acesta a fost urmat sase ani mai tarziu de un al doilea program pentru protectia consumatorului si politica de informare (C133 din 3.06.1981). Amandoua programele cuprind declaratii de politica, dar legal nu sunt obligatorii. Ele reprezinta totusi un anumit ghid cu ajutorul caruia organizatiile consumatorilor europeni au fost capabile sa masoare, sa evalueze si sa ofere informatii despre actuala politica a Comunitatii Europene si/sau a UE. Aceste documente mentionau necesitatea intaririi si mai bunei coordonari a masurilor de protectie a consumatorului in UE. In primul program, din 1975, se mentiona faptul ca politica de protectie a consumatorului era oarecum un subiect nou pentru CEE, dar exista deja ca o veche traditie in fiecare Stat Membru.
Au fost enumerate cinci drepturi de baza ale consumatorului: 
a. dreptul la protectia sanatatii si sigurantei consumatorului 
b. dreptul la protectia intereselor economice ale consumatorului 
c. dreptul la compensatii pentru daune suferite 
d. dreptul la informatie si cunoastere 
e. dreptul la reprezentare (dreptul de a fi ascultat) 
Cele cinci drepturi ale consumatorului mentionate mai sus pot fi urmarite in politica presedintelui Statelor Unite ale Americii, John F. Kennedy ( 1962). "Toate aceste drepturi" - sustinea Consiliul Europei - "trebuie sa fie mult mai clar exercitate prin masuri in cadrul diferitelor parti ale politicii comunitare, cum ar fi politica economica, politica agricola comuna, politica sociala, politica protectiei mediului, politica transporturilor, politica energiei, ca si politica armonizarii legale, care afecteaza - toate - pozitia consumatorului." 
Un al doilea program al Comunitatii Europene a repetat, in 1981, intelesurile conceptului de protectie a consumatorului: 
Actuala situatie economica dificila care se manifesta in special printr-o reducere a veniturilor se accentueaza, somajul crescand si diferitele consecinte economice ale dependentei de energie ce afecteaza cea mai mare parte a Statelor Membre obliga din ce in ce mai mult consumatorii sa-si administreze venitul mai constient, in special in legatura cu calitatea bunurilor si serviciilor pe care le cumpara, pentru a putea sa foloseasca cat mai mult din ele. In aceasta ordine de idei, sunt foarte importante actiunile pentru protectia consumatorului cu privire la calitatea bunurilor si serviciilor si la conditiile in care acestea sunt oferite, ca si oferirea de informatii despre ele.
Tendintele catre concentrare din cadrul CE au sporit problemele puse consumatorilor si au crescut dezechilibrul pozitiei consumatorului pe piata. A fost asadar luata in calcul lupta impotriva practicilor neoneste de vanzare-cumparare, a fost propusa introducerea increderii generale in produs si o imbunatatire in functionarea in serviciu a produselor si reciclarea materialelor, ca si protectia impotriva formelor de publicitate nedorite fost si ele luate in calcul.

Fisiere in arhiva (1):

 Protectia Consumatorului in Uniunea Europeana.doc