Odata cu cresterea gradului de globalizare si numarului de intreprinderi mutinationale ,de multe ori oameni cred ca pentru a negocia totul incepe si se termina cu probleme de pluralism cultural pe baza nationalitatii. Exista diferite stiluri de a negocia cu oameni din anumite tari,trebuie sa fii informat de anumite "tabu-uri' cum ar fii:in Asia sa nu se vada pantoful dumneavoastra sau sa nu atingi o alta persoana cu mana stanga.Totodata in afaceri puteti gasi chiar si triburi cu diferite interese si stiluri de negociere. Pentru a negocia in mod eficient pe plan extern,trebuie sa se desfasoare negocieri de succes pe plan intern. Procesul de luare a deciziilor in cadrul unei familiei sau intre grupuri de prieteni sunt bune exemple de cum ar trebuie sa se desfasoare si sa functioneze negocierile interne. In timp de caracteristicile individuale pot varia considerabil (mai ales intr`o familie de generatii) in procesul de negociere in sine devine un mecanism de a aduce un grup impreuna. Nu conteaza cat de bine cunosti o persoana exista intotdeuna lucruri care te pot surprinde. Nu poti spune nimic despre o carte dupa coperta... In timp ce exista multe carti si articole despre "Probleme culturale in relatiile de afaceri" este destul de riscant pentru a ajunge la concluzia ca orice descriere comuna a "tabu-rilor" care indica comportamentul oamenilor de o anumita nationalitate este aplicabila pentru toti oameni care ii intalnesti din aceea cultura. Este important sa fim extrem de atenti la o persoana de o anumita nationalitate (care lucreaza intr`o companie intr`un alt stat) deoarece nu ofera o imagine exacta a stilului lor de negociere.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.