Piata Europeana a Vinului

Extras din referat Cum descarc?

Piata europeana a vinului si impactul integrarii europene asupra producatorilor romani de vinuri

Nici un agent economic cu o viziune globala sau deschisa procesului de
internationalizare nu poate ignora Piata Unica Europeana. ,,A intra in afaceri cu piata
europeana, gigantica acum, dar mai ales unificata din punct de vedere economic si
monetar, este de importanta strategica pentru orice tara sau companie. Imensele
oportunitati de afaceri pe care le ofera aceast piata trebuie intelese si analizate pe fondul
recentelor expansiuni, de aprofundare a procesului de unificare europeana din era, post -
Maastricht"1. Reusita demersului specific marketingului in cadrul spatiului acestei noi
Europe largite poate avea loc doar prin adoptarea unor stategii adecvate, in baza unei
abordari din interior a pietei europene, cu deosebire a mecanismului sau comercial si
investitional.

1. Specificul pietei europene a vinurilor

Piata internationala a vinurilor inregistreaza, in mod traditional, un dezechilibru
structural: oferta a fost intotdeauna mai mare decat cererea. In medie, conform diferitelor
statistici, aceasta diferenta se situeaza in jurul a 5% (aproximativ 15 milioane hectolitri)
dintr-o cerere medie de 276 miiloane hectolitri anual2 Cu toate acestea, trebuie
mentionat ca ofertantii dispun de un avantaj fata de alte sectoare prin faptul ca vinul nu
numai ca nu este perisabil dar cunoaste o crestere a valorii sale comerciale in timp3 La
nivelul Uniunii Europene, prin diferite masuri (despre care vom aminti in continuare) s-a
reusit o eliminare a acestui dezechilibru structural care a fost realizata in sezonul 1994 -
1995, desi se pot inca inregistra, pe anumite perioade care se pot intinde pe ani, surplusuri
ale ofertei datorate variatiilor destul de semnificative ale productiei de la o recolta la alta.
Principalul factor este cel natural si anume variatiile conditiilor climatice inregistrate in
timp.
In plus fata de caracteristicile pietei internationale a vinurilor despre care am
discutat in capitolul precedent, piata europeana acestui produs se individualizeaza printr-o
serie de mecanisme specifice Uniunii Europena. Dintre acestea, cel mai imprtant pare a fi
supunerea ofertei acestui produs la mecanismul Politicii Agricole Comune care opereaza
in Comunitatea Europeana. Pentru a intelege impactul integrarii europene asupra industriei
romanesti de viti-vinificatie, trebuie sa intelegem si instrumentele si mecanismele acestei
politici sectoriale.

1 Arons, R. - Euromarketing - Global Business Press., New Delhi 1994 citat de Adascalitei, V. -
,,Euromarketing - fundamente", Editura Uranus, Bucuresti, 2004;
2 conform lui Frederico Castelucci, director general al Organizatiei Mondiale a Viei si Vinului, cu ocazia
celei de-a treia Adunari Generale a organizatiei, Paris, 2005;
3 Aceasta intelepciune populara a fost insa contestata de catre diferiti specialisti oenologi, care afirma ca
doar anumite soiuri de vinuri cunosc intr-adevar o modificare a proprietatilor lor fizico-chimice care se
materializeaza intr-un gust mai bun. 

2. Mecanismele de interventie a Uniunii Europene pe piata vinului

Politica Agricola Comuna (PAC) este una dintre primele politici adoptate de catre
Comunitatea Economica Europeana. Importanta sa este data si de faptul ca reprezinta cea
mai importanta destinatie a fondurilor alocate de la bugetul european (in jurul a 50% din
acest buget). Istoricul sau incepe chiar prin Tratatul de la Roma, care contine reglementari
in domeniul politicii agricole in articolele 38-46 ale Tratatului (devenite ulterior articolele
32 - 38 ale Tratatului de la Amsterdam).
Obiectivele Politicii Agricole Comune, conform articolului 33, sunt cele de a:
- creste productivitatea agricola prin promovarea progresului tehnic, prin
asigurarea dezvoltarii nationale si a productie agricole, siprin utilizarea optima a factorilor
de productie, in special a fortei de munca;
- asigura un nivel de trai echitabil pentru populatia agricola, in special prin
cresterea veniturilor individuale ale lucratorilor agricoli;
- stabiliza pietele;
- asigura siguranta aprovizionarilor;
- asigura preturi rezonabile pentru consumatori.
Aceste obiective enuntate chiar prin Tratatul de la Roma au fost ulterior completate
prin enuntarea a trei principii care sa guverneze Politica Agricola Comuna:
- principiul Pietei Unice: in interiorul Uniunii Europene, produsele agricole circula
fara restrictii;
- principiul preferintei comunitare: favorizarea consumului de produse originare
din Uniunea Europeana, prin impunerea unor preturi mai mari la produsele din import
(prin intermediul barierelor de natura comerciala) fata de productia interna;
- principiul solidaritatii financiare: masurile comune sunt finante dintr-un buget
comun.
Mecanismul principal al PAC consta in mod traditional in protejarea veniturilor
producatorilor agricoli prin intermediul preturilor garantate, respectiv instituirea unui nivel
ridicat al protectiei vamale fata de concurenta straina combinat, pentru anumite produse,
cu unificarea preturilor de pe Piata Interna, respectiv fixarea unor preturi comune sustinute
la nivel comunitar.
Politica Agricola Comuna intra in vigoare in 1962 si incepe efectiv sa functioneze
in 1964. Initial, doar anumite produse au beneficiat de unificarea preturilor (cerealele,
produsele lactate, carne de vita, orezul, uleiul de masline, plantele oleaginoase), pentru
celelalte produse creandu-se doar o piata integrata fara unificarea preturilor. In prezent,
circa 90% din productia agricola a Uniunii Europene este reglementata intr-un fel sau altul
prin masuri comune. Vinul este parte a acestei politici comune, insa este de mentionat ca
Politica Agricola Comuna este aplicabila doar pentru vinul de masa, pornindu-se de la
premiza ca vinul de calitate superioara nu are nevoie de astfel de mecanisme.
Pentru realizarea obiectivelor Politicii Agricole Comune definite prin Tratatul de la
Roma ca si in spiritul principiilor stabilite prin conferinta de la Stresa, la nivelul Uniunii
Europene a fost construit un sistem complex de reguli si mecanisme care reglementeaza
productia, comertul si prelucrarea produselor agricole, grupate sintetic sub denumirea de
,,organizatii comune de piata". Instrumentele concrete de implementare a organizatiilor
comune de piata iau forma: preturilor de interventie, interventiei pe piata, ajutoarelor

Fisiere in arhiva (1):

 Piata Europeana a Vinului.doc