Introducere Dezvoltarea de noi produse de succes este esentiala pentru ca firmele sa obtina avantaje competitive in lumea dinamica din punct de vedere tehnologic (Chao and Kavadias, 2008; Dougherty si Hardy, 1996). Noi produse sunt adesea concepute in functie de functia si forma lor, inclusiv designul estetic (Townsend et al., 2011). Designul estetic care se refera la "alegerile de-a lungul parametrilor legati de culoare, material, forma si proportie" (Rindova si Petkova, 2007, p. 218) este considerat unul dintre cele mai aspecte fundamentale ale produselor noi (Bloch, 1995). Designul estetic influenteaza cat de bine clientii primesc noi produse (Lee et al., 2011; Swan et al., 2005) si are adesea un impact profund asupra succesului sau esecului final al noilor produse (Berkowitz, 1987; Bloch, 1995; Cooper si Kleinschmidt, 1987; Swan et al., 2005), precum si asupra reinnoirii strategice a firmelor (Ravasi si Lojacono, 2005). In ciuda importantei strategice a designului estetic, acesta a primit o atentie limitata din partea savantilor de management si inovare (Rindova si Petkova, 2007). Se aduce multitudinea de dimensiuni estetice reprezentate in produsul tipic de tehnologie de consum cu care este nevoie de ingrijire in designul estetic, ceea ce face ca esecurile produselor estetice sa fie un sit de cercetare strategic pentru studiul performantelor produselor estetice legate de produse. Rindova si Petkova (2007) sustin ca experienta estetica a consumatorilor cu noul produs variaza in functie de noutatea noilor produse, dar nu ofera ipoteze specifice cu privire la produsele noi sau mai vechi. Mai degraba, ei sustin ca designul estetic poate servi pentru a face produsele vechi sa para noi si pentru a ajuta produsele noi sa fie mai mult usor de inteles de catre consumatori. Mai multe studii sugereaza ca, pentru firmele noi, focalizarea pe designul estetic al produselor lor ar putea fi foarte de dorit, deoarece ar putea sa le faca diferentiate pe pietele aglomerate (Bloch, 1995; Candi si Saemundsson, 2008; Swan si colab., 2005). Ceea ce pare a fi nevoie in literatura de specialitate sunt studiile empirice care examineaza antecedentele rezultatelor designului estetic. De exemplu, revizuirea literaturii noastre nu a descoperit studii care sa demonstreze empiric ca orice variabile (de exemplu, atribute ale procesului de cercetare si dezvoltare, factorii de mediu, compozitia echipei etc.) au un efect pozitiv sau negativ asupra evaluarilor estetice ale utilizatorilor. Aceasta se poate datora faptului ca au fost colectate putine date despre rezultatele designului estetic sau pentru ca este inerent dificil de masurat. Potential, prejudecatile producatorilor si diversitatea gusturilor gasite in consumatori ingreuneaza obtinerea unei masuri adecvate. Aceasta situatie sugereaza ca pot fi necesare abordari alternative pentru studierea fenomenului la indemana. In special, ar fi mai instructiv sa examinam cazurile extreme (McKelvey si Andriani, 2005), acolo unde exista care ar putea fi un acord pe scara larga cu privire la calitatile estetice ale produselor. Daca am selecta un esantion de produse care se afla pe piata, riscam sa influentam esantionul fata de cele care sunt deja de succes, ignorand astfel marea majoritate a produselor care nu reusesc rapid in piata. O imbunatatire ar fi sa privim numai produse noi lansate, dar cele mai multe dintre acestea sunt variatii ale succeselor existente. Astfel, ar trebui sa ne concentram doar pe aceia care au avut evaluari estetice legate de esecul lor pe piata. Astfel, pe baza acestor studii, ne concentram pe intelegerea esecurilor de design estetice ale produselor noi. In consecinta, ne concentram asupra a doua aspecte, a noutatii ferme si a noutatii produselor si intrebam: are efectul de noutate a produsului probabilitatea esecurilor estetice variaza in functie de noutatea ferma? Consideram ca un produs este nou, daca este "nou pentru firma" (prima introducere), in timp ce produsele "cunoscute firmei" (introduceri ulterioare) sunt considerate a nu fi noi. Noua firma este definita de varsta firmei, firmele mai tinere fiind mai noi decat firmele mai vechi.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
