Marketing turistic - județul Botoșani

Rezumat introductiv

Capitala de judet, municipiul Botosani este asezat în zona de nord - est a tarii, la circa 50 Km fata de Suceava si 120 Km fata de Iasi. Este situat în partea de sud-vest a judetului , în Câmpia Jijiei, la confluenta dintre râurile Sitna si Dresleuca, spre vest, între Dresleuca si Siret, apoi coboara între dealurile: Crivat, Agafton, Baisa, iar în adâncime sta Platforma Moldovei. Spre miaza-noapte este marginit de dealurile Botosanca si Costesti.

Situat in partea nord-estica a Romaniei, intre vaile raurilor Siret si Prut, judetul Botosani ocupa o suprafata de 4896 kmp, invecinandu-se la nord cu Ucraina, iar la est cu Republica Moldova. Relieful deluros este format din culmi domoale ce nu depasesc 250 m, separate de vai largi cu lunci inundabile. Spre vest insa, inaltimile cresc in jur de 500 m, reprezentand prelungirile nordice ale Dealului Mare (Podisul Sucevei).

Desi nu este prea variat, relieful Botosanilor etaleaza o frumusete blanda si prietenoasa. Clima are un caracter continental mai pronuntat si mai puternic influentat de asezarea nordica a judetului, temperatura medie anuala fiind mai scazuta decat in restul tarii (8 - 9°C). Reteaua hidrografica a judetului este pusa in evidenta de raurile Prut, Siret si Jijia, impreuna cu afluentii lor. Iazurile judetului in numar de 148, insumeaza o suprafata de 3600 ha.

Numele actual al orasului Botosani a fost mentionat pentru prima data in 1439 in Letopisetul Tarii Moldovei, lucrarea cronicarului, Grigore Ureche. Cu toate acestea, vechimea sa este mult mai mare decat atestarea documentara. Denumirea orasului provine de la un boier, pe nume Botas, care a trait in aceste locuri. Incepand cu secolul al XV-lea, Botosanii au cunoscut o dezvoltare economica si o viata urbana infloritoare, datorate in primul rand comertului. Asezat intr-o zona geografica aflata la rascruce de drumuri comerciale, Botosanii reprezinta unul din putinele orase ale tarii care a aparut ca targ si nu cetate. Cea mai veche pecete cunoscuta pana acum, a Botosanilor avea drept marca un paun cu coada rasfirata ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumparate cu bani din veniturile insemnate obtinute din comertul intens al targului. Botosanii au devenit in cel mai scurt timp unul din cele mai importante orase ale Moldovei. Domnitorii Moldovei au avut aici, de-a lungul timpului cinci curti domnesti. Judetul pastreaza in continuare numeroase dovezi ale vremurilor infloritoare din viata urbana a targului: conace boieresti, somptuoase edificii publice, locuinte elegante, construite in diferite stiluri arhitectonice, biserici vechi din lemn si piatra.

De judetul Botosani sunt legate si o seama de personaliati ale culturii si stiintei romanesti, precum: Mihai Eminescu, care ocupa un loc aparte in memoria acestor locuri, (opera sa este tradusa astazi in 65 de limbi), Octav Onicescu (matematician, ale carui realizari stiintifice de exceptie, sunt prezentate in mod stralucit in muzeul ce-i poarta numele), Nicolae Iorga (savantul si istoricul a carui mostenire stiintifica este valorificata muzeistic in Casa memoriala din orasul Botosani), George Enescu (geniul muzicii romanesti), Vasile Pogor, Mihai Sevastos, Mihail Sorbu, Ion Pillat, Grigore Antipa, Ion Simonescu, Stefan Luchian, Octav Bancila etc.

Analiza potentialului destinatiei

Patrimoniul natural

Reursele subsolului sunt rezultatul structurii geologice si sunt reprezentate în principal de nisipuri foarte fine, prelucrate la Miorcani (Radauti Prut), unice în România prin compozitie si puritate.

În partea estica a comunei Paltinis se gasesc depozite de ipsos iar depozite de sulf se gasesc în Paltinis, pe Valea Ursoaia.

Solul judetului contine resurse materiale importante pentru constructii: nisipuri (Stîncesti, Baisa), balast (Hutani, Corni), pietris (Dersca), calcar (Stefanesti, Hudesti, Vorona).

Resursele vegetale sunt bogat reprezentate de plante lemnoase cum ar fi specii de foioase ca fagul si stejarul. În zona de câmpie cresc plante hidrofile ca trestia si rogozul precum si plante lemnoase ca plopul si salcia.

Fauna este reprezentata de caprioare, lupi, iepuri de câmp, mistreti, care permit practicarea vânatului sportiv.

Din lumea pasarilor vietuiesc: mierla, sturzul, gaita, ciocanitoarea, pitigoiul.

Bogat în iazuri si ape curgatoare, judetul este o sursa de pesti: biban, crap, mreana, somn,