Marketing Cultural

Extras din referat Cum descarc?

Introducere
O definitie a marketingului nu poate incepe fara o definitie a ,,market-ului"- pietei. Piata este ,,spatiul" in care are loc schimbul de servicii si produse, la anumite valori (preturi de cele mai multe ori) in functie de legea construita de cerere si oferta. Marketingul reprezinta, in fond acel demers prin care sunt aduse aceste bunuri si servicii in sfera pieteti. 
In sfera culturii (valori, traditie, educatie, arta, etc) marketingul nu se indeparteaza foarte mult de aceasta definitie, insa difera in mod crucial sub anumite aspecte pe care le vom puncta in continuare. Marketingul cultural utilizeaza aceleasi concepte (pozitionare, promovare, produs, piata de distributie) insa, dupa cum se poate observa si din introducere, despre Romania ca brand, realitatile cu care se opereaza prin aceste concepte sunt diferite. In primul rand, cand vorbim despre marketing cultural ne referim la circuitul culturii, sub toate formele ei, realizat prin intermediul organizatiilor (de cele mai mule ori non guvernamentale si non profit), in conditiile in care cererea se pliaza psihologic pe nevoile superioare umane: intelectuale, estetice si morale.
Piata, in acest caz, este reprezentata, global, de publicul care produce si consuma cultura, iar in mod specific, de publicul cunoscator in domenii bine delimitate (arta, literatura, media). Este fascinant, inca de la acest nivel, sa observam cum se construieste scheletul in forma de dubla elice, a culturii si marketingului: pe de o parte avem cultura ca si continut (bunuri, produse, servicii), iar pe de alta parte avem cultura ca si context, aspect ce devine vizibil si chiar ridica probleme atunci cand este vorba despre cross-cultural marketing.Prin urmare, daca ar fi sa adaptam definitia propusa de Jaques Lendrevie (1974), gratie marketingului cultural, produsele elitei dintr-o societate devin disponibile tuturor membrilor ei, prin impletirea dintre cultura ca si spatiu de asimilare si cultura ca bun ce poate fi distribuit, consumat.
In ceea ce priveste promovarea, filosofia din spatele marketingului cultural se axeaza pe cu totul alt principiu decat cel cunoscut de marketingul traditional.In cazul produselor culturale, prin promovare nu se incearca formarea unei atitudini pozitive fata de produs, ci schimbarea atitudinii in favoarea consumului de cultura, in favoarea participarii la construirea si difuzarea bunurilor culturale. Mai simplu spus, daca pui un bun cultural pe raft, in piata, e pentru ca exista deja cererea pentru acel bun. Nu trebuie sa convingi oamenii sa consume cultura; nevoile psihologice asociate dezvoltarii si afirmarii spirituale lucreaza in favoarea ta. Tu trebuie doar sa convingi oamenii sa vina la piata unde cultura este pusa pe raft.
Daca luam ca exemplu arta, promovarea asociata creatiilor artistice nu urmareste sa influenteze atitudinea publicului fata de acea creatie. Arta prin ea insasi implica un inalt grad de implicare subiectiva a publicului privitor. Mai mult, publicul nu este un by-stander in fata operei de arta. El este un receptor, de cele mai multe ori educat si informat in sfera artistica, care intra in dialog cu artisul prin intermediul creatiilor sale. El nu poate fi convins sa plateasca pentru a privi obiectul de arta, el nu trebui decat informat ca obiectul de arta se afla la dispozitia sa, prin intermediul organizatiilor implicate. 
Promovarea creatiilor artistice implica cel mult, incurajarea publicului sa investeasca (timp, energie, resurse) in relatia sa cu formele culturii, in loc sa fie un simplu consumator din sfera bunurilor economice utilitar-materialiste. 
In continuare, pretul bunurilor culturale este negociat in primul rand cu autorii, artistii, scriitorii, elita care contribuie la imbogatirea culturala a societatii. Totodata, pretul poate sa insemne si acea recompensa spirituala pe care creatorii bunurilor culturale o dobandesc atunci cand observa reactiile publicului consumator. Mai presus de raportul productie-profit este raportul participare-efect la nivel social. Un eveniment cultural poate, in cele din urma, sa declanseze o schimbare la scara larga, iar acesta este pretul cel mai bun, la care nu se adauga impozitul pe profit.
Pozitionarea in cazul marketingului cultural se desfasoara pe doua axe: interna (pozitionare in interiorul unui curent, a unor tendinte culturale) si externa (in raport cu institutiile care au acelasi scop, promovarea culturii, insa care au deja un statut bine construit, un renume sustinut de-a lungul timpul prin calitatea activitatilor desfasurate). Astfel, o expozitie de arta vizuala capata mai multa rezonanta daca este gazduita de Tate Museum ori daca are loc in cadrul unui festival de arta desfasurat cu regularitate timp de mai multi ani. 
Daca publicitatea prin media este un spatiu suprasaturat ce pare sa se auto-boicoteze, cum pot apela marketerii culturali la un astfel de instrument, daca nu asumandu-si riscul de a comercializa insusi produsul cultural? Bunurile care vaneaza atentia publicului pentru a fi consumate sunt cele care apar pe o piata suprasaturata. Cand un produs cultural devine superfluu, atunci el devine comercial si, de cele mai multe ori, acel produs este o imitatie.


Fisiere in arhiva (1):

  • Marketing Cultural.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!