Erorile Legate de Sondajul pe Bază de Chestionar

Cum pot fi evitate erorile legate de sondajul pe baza de chestionar?

Erorile care apar in sondajele pe baza de chestionar provin in general din calitatea informatiei adunate. In mod evident, informatia colectata trebuie sa fie cat mai precisa cu putinta. Cu toate acestea, o precizie absoluta este aproape imposibil de obtinut in sondaje in care , de ex. respondentii sunt rugati sa-si raporteze comportamentul sau atitudinea pe care o au in diverse situatii.

Multe probleme apar aici din cauza chestionarului însusi :

- întrebari ambigui ;

- efecte de ordine intre întrebari ;

- efecte de ordine intr-o întrebare ;

- codarea inadecvata a raspunsurilor ;

Majoritatea problemelor aparute nu pot fi prevazute, deci nici evitate de cercetator. Amintim:

a. întrebarile puse gresit de chestionator;

b. esecul respondentului in a întelege întrebarea ;

c. esecul cercetatorului in a înregistra raspunsul exact sau complet;

d. neatentia in timpul interviului, din cauza plictiselii sau oboselii respondentului;

e. greselile chestionatorului cauzate de oboseala si/sau plictiseala;

f. tendinta subiectului de a raspunde cu o întrebare;

g. imprecizia memoriei in legatura cu comportamentul ;

h. inexactitatea vis-a-vis de aspectul temporal;

i. subiectii sunt rugati sa descrie stari despre care nu au nici un fel de atitudine constienta;

j. respondentul minte din cauza perceptiei eronate pe care o are in legatura cu subiectul;

k. dorinta respondentului de a-l impresiona pe chestionator ;

l. tendinta constienta ori inconstienta a respondentului de a nu recunoaste anumite atitudini sau comportamente ;

m. încercarea respondentului de a influenta directia studiului si de a oferi raspunsuri considerate a duce spre o anumita concluzie.

In anul 1982, Kalton si Schuman analizeaza unele dintre aceste aspecte.

Ei ajung la concluzia ca orice interviu poate fi conceput si structurat intr-o asa maniera incat efectele negative enumerate sa fie evitate sau macar minimalizate.

INTREBARI ADRESATE INCORECT DE CHESTIONATOR

Reporterul deseori apeleaza la trucuri proprii pentru a mentine interesul subiectului. Foarte des, acesta parafrazeaza o întrebare in scopul de a face sa para mai conversationala. Cei care concep un chestionar si apoi îl utilizeaza chiar ei in interviuri constata ca de fapt o întrebare care pare atât de potrivita pe hârtie de cele mai multe ori suna foarte anormal când o verbalizam. Acolo unde cel care adreseaza întrebarile este si cel care a conceput chestionarul se accepta ca unele modificari fata de starea initiala a chestionarului sa apara in timpul interviului. Autorul este la curent cu directia si continutul chestionarului si va avea grija sa nu denatureze sensul si scopul propuse. Cu atât mai mult, autorul are ocazia sa efectueze un exercitiu pilot in scopul identificarii metodelor optime de întocmire a chestionarelor in viitor.

In orice caz, când altcineva parafrazeaza continutul, este foarte probabil ca directia întrebarilor sa fie schimbata, in concluzie, raspunsurile sa fie diferite. O instruire minutioasa a chestionatorului îl va obliga pe acesta din urma sa pastreze cu exactitate ordinea întrebarilor sau cuvintele folosite in chestionar. Daca chiar si dupa instruire reporterul va simti nevoia sa o faca, nu e exclus sa avem de a face chiar cu întrebari prost concepute. Rolul chestionatorului este acela de a purta o conversatie cu respondentul in sprijinul initiatorului sondajului. Cel care creeaza chestionarul trebuie, la rândul sau, sa vina in sprijinul acestui demers.