Dimesiunile Culturale ale Lui Geert Hofstede si Particularitatile Culturii si Negocierilor in Statele Unite ale Americii

Extras din referat Cum descarc?

Cunoasterea culturii unei organizatii este determinanta pentru functionarea acesteia, factorul cultural are un impact puternic asupra functiilor managementului si asupra actiunilor managerului. Cu cat o cultura este mai puternica, cu atat angajatii accepta mai usor valorile organizatiei si au incredere in aceste valori.
Problema influentei culturii asupra organizarii si conducerii, asupra managementului in general trebuie analizata din doua puncte de vedere: cel al culturii nationale si cel al culturii organizationale. Desi intre cele doua tipuri de culturi exista o relatie directa, desi ele se influenteaza reciproc, nu sunt fenomene identice, ele sunt de natura diferita.
Din studiile realizate de Geert Hofstede prin intermediul angajatilor de la IBM s-au observat diferente intre practici si in valori. Astfel, la nivel national, diferentele culturale constau mai mult in valori si mai putin in practici. La nivel de organizatie, diferentele culturale constau mai mult in practici si mai putin in valori. S-a observat si un nivel de cultura ocupationala aflata undeva la jumatatea distantei dintre natiune si organizatie. Acelasi specialist a descoperit ca o cultura nationala determina diferente in valori si in atitudini fata de munca mai mari decat pozitia din organizatie, profesia, varsta sau sexul. Hofstede a gasit ca aceste diferente privind atat managerii cat si salariatii pot fi evidentiate cu ajutorul a patru dimensiuni:
-individualism/colectivism;
-distanta fata de putere (intensitatea puterii);
-evitarea incertitudinii (gradul in care oamenii se simt amenintati in situatii noi);
-masculinitate/feminitate.
In societatile caracterizate prin individualism precum SUA, Australia sau Marea Britanie, oamenii se definesc ca indivizi, aici libertatea se impleteste cu dimensiunile mediului social, managementul fiind autocrat. Cele colectiviste precum Panama, Ecuador sau Guatemala reprezinta sisteme sociale fixe, rigide, in care oamenii apartin unor grupuri sau clanuri care le ofera grija si protectie, iar managementul este participativ.
In tarile caracterizate prin distanta mare fata de putere (Filipine, Venezuela, India), ocolirea nivelurilor superioare reprezinta un act de insubordonare, seful este un autocrat, iar subordonatii asteapta ordine. In cealalta categorie, distanta mica fata de putere (Israel, Danemarca), subordonatii ocolesc seful pentru a-si putea indeplini munca, seful este un democrat iar subordonatii asteapta sa fie consultati.
Pentru oamenii din tarile cu un grad inalt de evitare a incertitudinii "ce este diferit este periculos", aici angajarea facandu-se pe viata (Japonia, Portugalia, Grecia). Pentru ceilalti "ce este diferit este curios", iar mobilitatea locului de munca este foarte mare (Singapore, Danemarca, SUA).
Natiunile de tip masculin precum Japonia sau Anglia pun accentul pe dobandirea banilor si bunurilor materiale, managerii fiind cei careiau decizii si sunt autoritari. Cele de tip feminin (Norvegia, Suedia) pun accentul pe relatiile dintre oameni, pe grija pentru acestia si pe calitatea vietii, managerii fiind intuitivi.
Pentru a analiza diferentele si asemanarile culturale, s-a incercat si o abordare sistematica care se concentreaza asupra opt sisteme care alcatuiesc o cultura: inrudirea, educatia, economia, politica, religia, asociatiile, sanatatea si recreerea. Altii au cautat diverse metode pentru evaluarea culturii, proces deosebit de complex, avand in vedere diversitatea culturilor si existenta in cadrul acestora a unor subculturi. Farmer si Richman arata ca societatile si organizatiile multiculturale sunt afectate de doua tipuri de variabile:
a) Variabile educational-culturale: nivelul de cultura generala, educatia, programele de dezvoltare, atitudinea fata de educatie.
b) Variabile socio-culturale: atitudinea fata de management, cooperarea, atitudinea fata de munca, atitudinea fata de bogatie si fata de castigul material, atitudinea fata de risc si fata de schimbare.
Desi cu ajutorul acestor metode si instrumente nu exista certitudinea ca se pot realiza evaluari culturale perfecte, ele pot fi deosebit de utile in diverse faze ale conducerii, in special pentru fundamentarea unor strategii importante.
Specialisti precum Hofstede sau Laurent au demonstrat influenta culturii nationale si organizationale asupra comportamen-tului managerului, asupra stilului acestuia si asupra comportamentului in munca. Tot ei au ajuns la concluzia ca o cultura organizationala nu sterge si nu diminueaza cultura nationala, uneori ea chiar mentine si sporeste diferentele nationale.
Desi nu exista o definitie standard a conceptului, majoritatea specialistilor arata ca o cultura organizationala are urmatoarele caracteristici:
-holistica - un tot este mai mult decat suma partilor componente
-determinata istoric - reflecta evolutia organizatiei
-fundamentata din punct de vedere social - este creata si pastrata de un grup de oameni
-greu de modificat
Acelasi Hofstede defineste cultura organizationala ca "programare mentala colectiva care deosebeste membrii unei organizatii de membrii altei organizatii".
Problema culturii organizationale este abordata si in literatura romaneasca, in special de profesorul Gh. Gh. Ionescu, care o defineste ca pe un "sistem de valori, de prezumtii, de credinte si de norme impartasite de membrii unei organizatii".
Organizatiile isi dezvolta culturi proprii care se potrivesc cel mai bine mediului lor dar, in acelasi timp, o cultura poate fi responsabila de schimbarile mediului. La randul sau cultura reflecta atitudinea pe care o are organizatia fata de schimbare. Aceasta atitudine poate fi:
-conservatoare - rezistenta la schimbari, hotarata sa "faca lucrurile asa cum le-a facut intotdeauna";
-oportunista - urmarind fiecare ocazie de schimbare, fara a viza neaparat adecvarea cu obiectivele si activitatea organizatiei;
-intreprinzatoare - dezvoltand fara incetare noi programe si servicii;
-expansionista - hotarata sa-si mareasca numarul de beneficiari, clienti, membri.
Cercetarile asupra culturii corporatiilor indica faptul ca indivizii o percep ca avand caracteristici unice, care sunt relativ stabile in timp. Desi perceptiile individuale asupra fenomenelor din lumea obiectiva pot varia foarte mult, perceptiile asupra culturii organizatiei converg. Adica, indivizii cu nivel de cultura diferit sau de pe diferite niveluri ierarhice ale organizatiei tind sa fie de acord cu aspectele importante ale culturii.


Fisiere in arhiva (1):

  • Dimesiunile Culturale ale Lui Geert Hofstede si Particularitatile Culturii si Negocierilor in Statele Unite ale Americii.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!