Cutremurul din 1969 din Africa de Sud

Cutremurul din 1969 Africa de Sud

Cutremur sau seism sunt termenii folosiţi pentru mişcările pământului, ce constau în vibraţii originate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste vibraţii rezultă din mişcările plăcilor tectonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanică.

În unele ţări, cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mişcări ale plăcilor tectonice care provoacă daune majore şi seism sau mişcări seismice pentru cele care trec neobservate.

Scara seismologică a lui Richter este o scală logaritmică, care este folosită pentru a evalua intensitatea cutremurelor.

Cutremure puternice ce devin catastrofe naturale, pot distruge construcţii, clădiri, chiar localităţi întregi, provoacă alunecări de teren, chiar catastrofe naturale. Cutremurele submarine pot declanşa formarea de valuri uriaşe până la 30m înăţime atingând viteze neaşteptate (800km/h), astfel în Oceanul Pacific (Tsunami) a produs pagube foarte mari materiale, cu pierderi de vieţi omeneşti. Ştiinţa care se ocupă cu studiul cutremurului (mişcărilor seismice) se numeşte seismologie.

Prin studiul cutremurelor, la observatoarele seismice răspândite pe glob, cu ajutorul unui aparat de înregistrare a cutremurului s-a constatat că aceste mişcări ale scoarţei pământului au un centru în adâncime de propagare circulară a undelor seismice. Punctul de la suprafaţă, (situat deasupra hipocentrului), în care se măsoară intensitatea cutremurului este numit epicentru. De aceea intensitatea cutremurului este definită nu numai de intensitatea şi direcţia de propagare a undelor, ci şi de profunzimea hipocentrului (adâncimi măsurate până la 700 km). Intensitatea cutremurului, măsurată în epicentru, va fi cu atât mai mare cu cât hipocentrul este mai aproape de suprafaţă. La un cutremur se pot deosebi mişcări orizontale, verticale şi de torsiune. În funcţie de cauzele care le produc, se deosebesc: cutremure tectonice, cutremure vulcanice şi cutremure de prăbuşire.

Un sondaj din 2002 a cutremurelor semnificative a arătat că, continentul a suferit mai mult de 50 de evenimente din 1980 care a provocat peste 23.000 de morţi şi răniţi, şi ne numărate pierderi economice.

Descrierea cutremurului din 1969

Cel mai devastator cutremur din istoricul de Africii de Sud a avut loc la 29 septembrie 1969, în zona Ceres.

Acesta a fost de 6,5 grade pe scara Richter şi s-a simţit până în Durban, la 1 175 km distanţă, iar în aprilie anul următor au fost inclus in clasamentul celor mai puternice seisme înregistrate. Cutremurul a fost urmat de mai multe replici de intensitate diminuată.

Cel mai grav avariată a fost Marea Vale Winterhoek, Ceres, Tulbagh, Wolseley şi Prinţul Alfred Hamlet, dintre cele mai multe ferme din centrul văii Agterwitzenberg se mai numără câteva.

La data de 29 septembrie 1969, de liniştea nopţii a fost însă spulberată la 22h05 când o imensă explozie s-a auzit, urmată apoi de un urlet gigantic asemănător cu zgomotul de valuri de pe o mare furtunoasă. Oameni s-au grabit sa iasa afara, iar peste tot era sticla spartă şi tencuială căzută. Munţii din jur si Tulbagh semăna cu un oraş al luminilor deoarece căderile de pietre au aprins vegetaţie uscată şi au determinat începutul incendiilor.

Multi oameni au gândit că a venit sfârşitul lumii. Unii, în teroare aceea, au fugit în maşinile lor, în timp ce alţii au adunat în grupuri, în spaţii deschise, şi au aşteptat, in frig sa se reverse dimineata. Câtiva au riscat sa intre in casele lor care se prăbuşeau pentru a căuta lanterne, pături sau ceva de băut. Tremuraturi severe au continuat întreaga noapte. Unii oameni mai curajosi si-au oferit de ajutorul la Casa pentru bătrâni. A fost cea mai mare binecuvântare că Waveren Huis s-a întâmplat să fie gol din cauza vacanţelor şcolare, pentru ca a fost redusă la o ruina peste noapte.

Un nor gros de praf şi fum a aparut peste valea Tulbagh dimineaţa. Cutremurul a lăsat acest sat şi mic minunat, Boland, în ruine, iar 11 de oameni au pierdut viaţa. Mulţi au scăpat miraculos de moarte. Oamenii trăiau în corturi, rulote şi case prefabricate de foarte mult timp. Biserica, şcoala impunătoare, vechea Primarie a oraşului şi multe alte clădiri au trebuit să fie demolate.

Cauzele dezastrului

Ameninţarea de dezastre naturale, cum ar fi cutremure şi erupţii vulcanice este în creştere în Africa.

In ultimele decenii, creşterea numerică şi mişcările populaţiei au condus la un număr crescând de persoane care trăiesc în jurul munţilor sau in intervalele dintre munte şi mare. De exemplu, in unele zone din Africa de Est, Valea Rift din Munţii Virunga, regiunea între Uganda, Rwanda şi Republica Democrată Congo, densitatea populaţiei a crescut de la 250 la mai mult 500 de persoane pe kilometru pătrat.

"Aceste concentraţii sunt comparabile cu cea mai mare densitate a populaţiei din lume, similară cu zonele suburbane agricole care s-au dezvoltat în jurul oraşelor mari din America de Est şi Midwest cum ai fi New York şi Kansas City", spune profesorul Hartnady. (Chris Hartnady este un fost profesor asociat la Universitatea din Cape Town şi acum este director tehnic al Umvoto Africa, ştiinţele pământului o firmă de consultanţă. Chris@umvoto.com)