Consumul de fructe

Extras din referat Cum descarc?

Fructele reprezinta unele dintre cele mai sanatoase alimente pentru corpul omenesc. Au un continut mare in apa si un continut foarte redus in grasimi si calorii asa ca pot fi consummate si in cantitati mai mari. Fructele dau savoare si varietate meselor. Fructele au un continut mare de glucide simple. Ele sunt cu atat mai dulci cu cat sunt mai coapte.Fructele mai proaspete au un continut mai mare de apa.Pepenii verzi si pepenii galbeni sunt fructele cu cel mai scazut continut in de glucide tocmai datorita cantitatii importante de apa pe care o contin.Cantitatea de glucide simple din fructe creste daca sunt supuse procesului de deshidratare ( in cazul merelor, prunelor, perelor, caiselor). Fructele au si un continut ridicat de fibre alimentare, care desi nu furnizeaza energie sunt foarte importante pentru sanatate( reduc riscul de cancer, de diabet, obezitate, scad colesterolul .
Fructele constituie o sursa importanta de vitamine, minerale si antioxidanti. Vitaminele sunt substante de care organismul are nevoie in cantitati mici dar de care nu se poate lipsi, aceste intervennd in desfasurarea unor procese vitale.Mineralele reprezinta 6% din greutatea corporala si indeplinesc functii extrem de diverse si de importante pentru organism.
Consumul regulat de fructe si legume este considerat un element important al unei dieste sanatoase si echilibrate.Consumul de frcute este influentat de sex cat si de nivelul de educatie, un grad de educatie mai ridicat fiind intalnit in randul celor care consuma cel putin cinci portii de fructe in fiecare zi. In Romania doar 2,7% din cei cu un nivel de educatie scazut consuma cicni portii de fructe in fiecare zi , fata de 5,5% in cazul celor cu nivel de educatie ridicat.
Patrimoniul pomicol, constituit din livezi si pepiniere, insuma in anii '80 290 mii ha,reprezentand 2% din suprafata agricola a tarii. In prezent, patrimoniul pomicol este mult diminuat, suprafata totala cultivata cu pomi fructiferi in anul 2005 fiind de 142,3 mii ha. Anual, suprafata nou infiintata cu diverse specii pomicole este de aproximativ 2000 hain timp suprafata plantatiilor in declin este de circa 30 de ori mai mare.
Capacitatea totala de procesare a fructelor si legumelor este de 237107 t/an.
Aproximativ 80% din capacitatile actuale de productie au fost modernizate atat prin
fonduri proprii cat si prin SAPARD. Valoarea investitiilor facute in fabricile de
procesare in ultimii doi ani au fost de peste 40 milioane EUR. Mare parte din unitatile de
procesare au implementat sistemul HCCP permitand patrunderea pe piata comunitara
si internationala. In acest moment cca. 60% din productia de conserve are ca
destinatie principala lanturile de super market-uri din Romania si UE dar productia
romaneasca ajunge si in state ca Israel, Canada sau SUA.
Potentialul de productie al sectorului este afectat din urmatoarele considerente:
-  numarul mare de exploatatii de dimensiuni reduse;
-  gradul redus de dotare a exploatatiilor cu mijloace tehnice moderne de productie si recoltare;
-  scaderea suprafetelor cultivate cu legume si plantate cu pomi si arbusti fructiferi;
-  gradul ridicat de fragmentare a suprafetelor legumicole si pomicole si lipsa unei
strategii coerente de consolidare a terenurilor;
-  grad redus de intinerire a plantatiilor pomicole asociat cu suprafete mari de plantatii pomicole in declin;
-  suprafete mari de spatii protejate abandonate si/sau contruite in baza unor tehnici invechite;
-  cresterea frecventei fenomenelor climatice extreme cu efecte asupra productiei;
-  randamente scazute la hectar.
Cu toate ca oferta de produse este diversificata, valoarea adaugata a produselor este
mica, mai ales din cauza:
- lipsei cunostintelor de marketing care presupun metode de pregatire a productiei in vederea comercializarii (sortare, clasificare) si de prezentare (ambalare si etichetare) menite sa asigure produsului atractivitate si siguranta in fata consumatorului;
- lipsa mijloacelor tehnice de spalare, sortare, ambalare, etichetare, pastrare si transport a productiei catre piata;
- lipsei unui sistem de planificare a productiei si de articulare a acesteia in functie de cerintele pietei.
Romanii sunt deficitari la consumul de fructe si legume, peste doua treimi dintre populatia cu varsta de peste 15 ani (65,1%) nu consuma zilnic tipul acesta de alimente.
Consumul de fructe pe cap de locuitor s-a situat in perioada 2001-2007 intre 40 si 60
kg/cap de locuitor/an.
Cei mai importanti factori socio-economici asociati consumului de fructe si legume
sunt varsta si venitul populatiei. Tineretul si persoanele cu venituri mici consuma
cantitati reduse de fructe . De asemenea, se constata ca exista, in afara acestei clasificari, o parte importanta a populatiei pentru care consumul de fructe nu constituie o prioritate.
Din pacate, diversificarea ofertei de fructe nu implica automat o crestere a consumului.


Fisiere in arhiva (1):

  • Consumul de fructe.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

1. E. Gandu, A. Chiran , A.-F. Jitareanu , Marketing agrar, Ed. Pim ,Iasi, 2014
2. Strategia nationala pentru programele operationale in sectorul de fructe si legume , 2009-2013 , M.A.D.R.
3. Studiul pietei de desfacere a fructelor proaspete si uscate in Romania 
4. https://www.revista-piata.ro
5. http://www.insse.ro
6. http://www.retailzoom.net/romania/


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!