Consumul de fructe

Fructele reprezintă unele dintre cele mai sănătoase alimente pentru corpul omenesc. Au un conținut mare în apă și un conținut foarte redus în grăsimi și calorii așa că pot fi consummate și în cantități mai mari. Fructele dau savoare și varietate meselor. Fructele au un conținut mare de glucide simple. Ele sunt cu atât mai dulci cu cât sunt mai coapte.Fructele mai proaspete au un conținut mai mare de apă.Pepenii verzi si pepenii galbeni sunt fructele cu cel mai scăzut conținut în de glucide tocmai datorită cantității importante de apă pe care o conțin.Cantitatea de glucide simple din fructe crește dacă sunt supuse procesului de deshidratare ( în cazul merelor, prunelor, perelor, caiselor). Fructele au și un conținut ridicat de fibre alimentare, care deși nu furnizează energie sunt foarte importante pentru sănătate( reduc riscul de cancer, de diabet, obezitate, scad colesterolul .

Fructele constituie o sursă importanta de vitamine, minerale și antioxidanți. Vitaminele sunt substanțe de care organismul are nevoie în cantități mici dar de care nu se poate lipsi, aceste intervennd în desfășurarea unor procese vitale.Mineralele reprezintă 6% din greutatea corporala și îndeplinesc funcții extrem de diverse și de importante pentru organism.

Consumul regulat de fructe si legume este considerat un element important al unei dieste sanatoase si echilibrate.Consumul de frcute este influentat de sex cat si de nivelul de educatie, un grad de educatie mai ridicat fiind intalnit in randul celor care consuma cel putin cinci portii de fructe in fiecare zi. In Romania doar 2,7% din cei cu un nivel de educatie scazut consuma cicni portii de fructe in fiecare zi , fata de 5,5% in cazul celor cu nivel de educatie ridicat.

Patrimoniul pomicol, constituit din livezi si pepiniere, însuma in anii ’80 290 mii ha,reprezentând 2% din suprafața agricola a țării. În prezent, patrimoniul pomicol este mult diminuat, suprafața totală cultivată cu pomi fructiferi în anul 2005 fiind de 142,3 mii ha. Anual, suprafața nou înființată cu diverse specii pomicole este de aproximativ 2000 haîn timp suprafața plantațiilor în declin este de circa 30 de ori mai mare.

Capacitatea totală de procesare a fructelor și legumelor este de 237107 t/an.

Aproximativ 80% din capacitățile actuale de producție au fost modernizate atât prin

fonduri proprii cât și prin SAPARD. Valoarea investițiilor făcute în fabricile de

procesare în ultimii doi ani au fost de peste 40 milioane €. Mare parte din unitățile de

procesare au implementat sistemul HCCP permițând pătrunderea pe piața comunitară

și internațională. În acest moment cca. 60% din producția de conserve are ca

destinație principală lanțurile de super market-uri din România si UE dar producția

românească ajunge și în state ca Israel, Canada sau SUA.

Potențialul de producție al sectorului este afectat din următoarele considerente:

- numărul mare de exploatații de dimensiuni reduse;

- gradul redus de dotare a exploatațiilor cu mijloace tehnice moderne de producție și recoltare;

- scăderea suprafețelor cultivate cu legume și plantate cu pomi și arbuști fructiferi;

- gradul ridicat de fragmentare a suprafețelor legumicole și pomicole și lipsa unei

strategii coerente de consolidare a terenurilor;

- grad redus de întinerire a plantațiilor pomicole asociat cu suprafețe mari de plantații pomicole în declin;

- suprafețe mari de spații protejate abandonate și/sau contruite în baza unor tehnici învechite;

- creșterea frecvenței fenomenelor climatice extreme cu efecte asupra producției;

- randamente scăzute la hectar.

Cu toate că oferta de produse este diversificată, valoarea adăugată a produselor este

mică, mai ales din cauza:

- lipsei cunoștințelor de marketing care presupun metode de pregătire a producției în vederea comercializării (sortare, clasificare) și de prezentare (ambalare și etichetare) menite să asigure produsului atractivitate și siguranță în fața consumatorului;

- lipsa mijloacelor tehnice de spălare, sortare, ambalare, etichetare, păstrare și transport a producției către piață;

- lipsei unui sistem de planificare a producției și de articulare a acesteia în funcție de cerințele pieței.

Românii sunt deficitari la consumul de fructe și legume, peste două treimi dintre populația cu vârsta de peste 15 ani (65,1%) nu consumă zilnic tipul acesta de alimente.

Consumul de fructe pe cap de locuitor s-a situat in perioada 2001-2007 intre 40 si 60

kg/cap de locuitor/an.

Cei mai importanți factori socio-economici asociați consumului de fructe și legume

sunt vârsta și venitul populației. Tineretul și persoanele cu venituri mici consumă

cantități reduse de fructe . De asemenea, se constată că există, în afara acestei clasificări, o parte importantă a populației pentru care consumul de fructe nu constituie o prioritate.

Din păcate, diversificarea ofertei de fructe nu implică automat o creștere a consumului.