Concurența monopolistică și diferențierea produselor

Concurenta monopolistica si diferentierea produselor

- George Leland Bach  Microeconomics, analysis, decision making and policy

Preturile si productia in concurenta monopolistica

Bazele diferentierii produselor

Productia pe termen scurt si preturile

Adaptari pe termen lung pe piata cu concurenta monopolistica

Echilibru instabil pe masura formarii cererii competitive

Concurenta prin calitate

Teoria publicitate-pret in actiune

Publicitatea si informatia

Utilizarea resurselor in crearea cererii

Publicitatea manipuleaza nevoile consumatorilor?

Concluzie

Recapitulare

Aproape nimeni nu detine un monopol pur. Dar multe societati detin monopol partial. Farmacistul din colt are un monopol partial in cartierul sau. El poate cere cativa centi in plus pentru un tub de pasta de dinti Colgate fata de marile farmacii din centru. Si ii va primi, pentru ca este atat de convenabil amplasat pentru locuitorii acelui cartier.

Coca-Cola detine un monopol partial. Nimeni nu poate produce o bautura racoritoare identica cu Coca-Cola, fara sa incalce legea, si de multi ani, a Coke a fost bautura obisnuita a milioane de oameni. Dar Pepsi-Cola, Royal Crown Cola si multe altele arata si au un gust asemanator cu Coca-Cola, suficient cat sa diminueze substantial cota de piata a companiei Coca-Cola pe piata bauturilor racoritoare in ultimele doua decade. Reprezentantii companiei vor spune ca isi desfasoara activitatea intr-un mediu foarte competitiv.

Mare parte din economia americana se afla intre concurenta perfecta si monopol, o zona adesea numita concurenta imperfecta. Aproape de concurenta perfecta sunt cazuri cu un numar substantial de firme, fiecare protejate partial de competitori de numele comerciale, amplasare, traditie, publicitate si calitatea produselor, dar departe de a fi complet protejate ; expuse la intrarea pe piata a noilor concurenti, dar mai putin expuse decat este fermierul care produce grau. Aceasta este piata cu concurenta monopolistica. In aceasta piata, produsul fiecarei firme este diferentiat de cel al concurentilor, insa nu suficient pentru a inlatura concurenta activa  la preturi, costuri, calitate sau toate trei.

Spre sfarsitul spectrului monopolului se afla pietele de oligopol, dominate de cateva firme mari, desi mai pot exista si alte firme mai mici care ii urmeaza pe lideri. Anumite oligopoluri vand virtual produse identice, cum este cimentul sau aluminiul. Multe totusi, implica diferentierea substantiala a produselor, cum sunt automobilele si tigarile.

Ce procent din economie se caracterizeaza prin concurenta monopolistica ? greu de spus, dar un raspuns corect, desi foarte crud, ar fi , probabil o treime pana la jumatate din sectorul privat. Se include aici cea mai mare parte din comertul en-gros si cel cu amanuntul, proprietatile imobiliare, serviciile personale (juridice, medicale si altele asemenea) ; mare parte din sectorul producatorilor (haine, cherestea, tipografii) ; cea mai mare parte din sectorul constructii si transportul auto de marfuri. Prin contrast, mare parte din sectorul financiar dar si cel manufacturier (automobile, otel, echipament electric, sticla si tigari) se caracterizeaza prin concurenta de tip oligopol.

Preturi si productie in concurenta monopolistica

Bazele diferentierii produselor

Esenta concurentei monopolistice este existenta unui numar substantial de firme, astfel incat nici una nu este dominanta, produsele fiecarei firme fiind un pic diferite de cele ale concurentilor, dar nu foarte diferite. Fiecare producator incearca sa-si diferentieze produsele si sa creasca cererea pentru ele. In caz ca reuseste, el poate sa ceara un pret un pic mai ridicat pentru produsul sau, si totusi sa-l vanda in cantitati mai mari. Diferenta critica, intre insusirile concurentei perfecte si cele ale concurentei monopolistice, este ca produsele acesteia din urma sunt diferentiate printre producatori in ochii consumatorilor.

Cateodata diferentierea produselor implica efectiv diferentierea fizica. De exemplu, berea Schiltz are gust diferit de cea Pabst. Dar adesea, diferentierea tine de anumite caracteristici care insotesc produsul  amplasarea convenabila, covoare pe jos, personal amabil si instruit, conditii avantajoase la credite. Cateodata diferentierea este iluzorie  exista in mintea consumatorilor, dar nu si in realitate. Daca poti spune intr-adevar care este diferenta intre variatele tipuri de benzine, esti mai bun decat majoritatea expertilor.

Oricare ar fi motivul, de fiecare data cand un vanzator este diferentiat de ceilalti in ochii consumatorului, acel vanzator este capabil sa ceara un pret mai mare decat competitorii sai fara sa-si piarda clientii. In cazul lui curba cererii are panta descendenta ; nu este orizontala precum in concurenta perfecta.

Productia pe termen scurt si preturile

Problema concurentilor de pe pietele monopolistice este stabilirea pretului astfel incat sa maximizeze profitul. O firma are oarecum libertatea de a creste pretul peste cel perceput de concurenti pentru produsele similare, dar daca merge prea departe , cota de piata va scadea repede (brusc). Cu cat reuseste mai bine in a-si diferentia produsele, cu atat mai inelastica (mai apropiata de verticala) va fi curba cererii pentru produsele sale. Cu o cerere inelastica, firma poate creste preturile fara o scadere corespunzatoare a vanzarilor. Dar este dificil sa convingi clientii ca nu exista o alternativa mai buna.

Decizia optima privind cuplul pret-productie pentru o firma pe termen scurt este dificil de specificat in aceste conditii. Pozitia curbei cererii pentru orice firma depinde atat de ceea ce face firma respectiva prin intermediul cheltuielilor pentru cresterea vanzarilor, pentru a schimba cererea consumatorilor, cat si de actiunile concurentilor care afecteaza de asemenea cererea pentru produsele acelei firme. Aceasta curba a cererii depinde de cererea totala a consumatorilor pentru intregul grup de produse usor diferentiate si de procentul pe care il detine firma din total. Palmolive poate creste, spori cererea consumatorilor pentru sapunul sau fie preluand o parte din clienti de la Dove, Zest si altii, fie crescand cumva cererea totala pentru sapun. Daca Dove reuseste sa convinga consumatorii ca ar trebui sa se spele mai des pe fata, aceasta ar putea sa creasca cererea pentru alte marci de sapun in aceeasi masura ca si pentru sapunul Dove. Trucul este sa fi sigur ca tu beneficiezi de cea mai mare crestere a cotei de piata daca optezi pentru acest tip de publicitate. Invers, publicitate crescuta pentru Dove, poate determina pentru Zest o curba a cererii mai plata, desi sapunul Zest este la fel de bun ca mai inainte. Iar daca prin aceasta campanie publicitara Dove fura clientii Zest, represaliile sunt aproape sigure. Astfel, ar trebui sa fie clar ca in concurenta monopolistica, nivelul si panta curbei cererii pentru orice firma depind atat de ceea ce face firma respectiva cat si de ceea ce fac celelalte firme din industrie. Nu este posibil sa desenam o curba a cererii stabila, care sa nu fie ambigua, pentru produsul individual al firmei.