Comportamentul consumatorului de țigări

1.Prezentarea produsului

Fumatul este o modă. Tinerii fumează pentru a părea grozavi în ochii prietenilor, iar cei mai puţin tineri fumează pentru că ţigara le reduce considerabil stresul – cel puţin aşa susţin ei. De fapt, tutunul este un drog, nicotina fiind în fruntea listei stupefiantelor care ucid cel mai repede. Creează dependenţă şi distruge, cu timpul, plămânii, dinţii şi pielea. Majoritatea asociază efectele nocive ale fumatului cu teribilul cancer la plămâni. Însă aproape nimeni nu se gândeşte la alte forme de cancer, respectiv cancerul la gât, buze sau stomac. Acestea sunt efectele fumului plăcut mirositor, la care se poate renunţa, cu puţină voinţă.

Fumatul este cunoscut de acum 300de ani ,dar a început să se raspândească dupa cel de-al II-lea război mondial în toate ţările lumii. În lume, la ora actuală, au loc mai mult de 1 milion de decese anual din cauza fumatului. În ultimi 40-50 de

ani s-a dovedit tot mai clar că tutunul conţine substanţe nocive. În frunze se găsesc diverse componente chimice: celuloza, proteine, amidon, steroli, minerale etc. Aceste substanţe se mai găsesc şi în alte plante, dar tutunul are ca substanţe specifice nicotina şi isoprenoizii. Nicotina este o substantă foarte toxică. O doză de 5 mg fiind suficientă pentru a omorî un câine în câteva clipe, iar o doza 60 mg fiind suficientă pentru a omorî un om. Studiile au arătat că fumatul determină dependenţă fiziologică de nicotină, exacerbând pofta de nicotină după încercarea de abandonare a fumatului. Fumatul este un obicei ce reduce emoţiile negative cum ar fi durerea, frica, furia etc. Obiceiul fumatului poate avea efecte sociologice adânci, cum ar fi preluarea obiceiului de la părinţi şi

prieteni. Fumatul este un factor de risc sigur pentru dezvoltarea cardiopatiei ischemice şi a infarctului de miocard, cât şi în amplificarea riscului de moarte şi recurenţă a infarctului miocardic.

În fumul de ţigară se regăsesc cu o singură excepţie, cele 481 de substanţe cancerigene izolate de către Hartwell. La originea tulburărilor cardiovasculare la fumători stau în principal două dintre elementele principale ale fumului de ţigară: nicotina şi oxidul de carbon. Acesta din urmă împreună cu hemoglobina formează un component stabil, carboxihemoglobina, care se comportă în sângele marilor fumători ca un element extrem de nociv, provocând tulburări de oxigenare, tramboze şi infarcte.

Statistici: În fiecare zi mai mult de 3000 de adolescenţi din S.U.A fumează prima ţigară şi astfel fac primul lor pas pentru a deveni un fumător regulat; O treime dintre aceştia vor muri datorită bolilor provocate de fum; 40% dintre adolescenţii care fumează regulat au încercat cel puţin o

dată să se lase de fumat.

Cultura tutunului se practică aproape în toate ţările cu excepţia regiunilor cu climă extrem de rece. Aproximativ 120 de ţări cultivă tutunul pentru consumul intern şi pentru export, iar în ţările în curs de dezvoltare, producţia de tutun creşte cu o mare rapiditate. O statistică din 1976 arată că numărul de ţigarete produse în acel an în lume se ridică la 3850 miliarde. În general consumul cel mai mare de ţigări se semnalează în ţările cele mai industrializate. Primul loc în lume îl deţin Statele Unite, cu cel mai mare consum de ţigări, în medie 2700 ţigări de persoană pe an.

În majoritatea ţărilor europene peste 50% dintre bărbţii adulţi fumează în medie 15 ţigări pe zi. În timp ce în rândul bărbaţilor se semnalează o tendinţă procentuală de scădere a fumătorilor, numărul femeilor fumătoare sporeşte an de an. Statisticile atestă că femeile devin din ce în ce mai mult victimele cancerului de plămâni şi ale bolilor coronariene în legătură directă cu consumul sporit de ţigări.

Se remarcă faptul că morbiditatea este cu atât mai mare cu cât tabagismul este mai precoce. În acest sens se remarcă că morbiditatea este mai mare la grupele de vârstă între 45 – 55 ani. Folosirea pipei sau a ţigării de foi expune la cel mai mic risc, cu condiţia ca fumătorul să nu fi folosit niciodată înainte ţigarete. Fumătorul de ţigarete care trece la pipă păstrează în general obiceiul de a inhala fumul, ceea ce nu fac fumătorii exclusiv de pipă sau tigări de foi (Ozun).

Doctorul Pierre Theil din Franţa consideră că fumatul cu regularitate a două ţigări pe zi scurtează viaţa unui om cu doi ani şi jumătate. Un pachet pe zi înseamnă reducerea duratei de viaţă cu 5 – 6 ani, iar două pachete pe zi, cu încă doi ani. Conform unor statistici de Anglia, din 100 de nefumători în vârstă de 35 de ani, 69,7% au şanse să mai fie în viaţă la 70 de ani. În cazul fumătorilor a două pachete pe zi, numai 46,2% ar avea şansa să mai atingă această vârstă. Aceste date au permis ca fumătorii, aceşti consumatori de „iarbă rea” să fie consideraţi într-o măsură mai mare sau mai mică „sinicigaşi de cursă lungă”! De ce sunt ţigările atât de dăunătoare? Până în prezent s-au izolat 1350 de constituienţi ai fumului de ţigară şi se pare că numărul lor este mult mai mare.

Consumul de ţigări a crescut şi în rândul tineretului, cu toate consecinţtele sale nefaste asupra organismelor tinere. Date statistice menţionează că în Belgia 50% dintre tineri fumează de la vârsta de 15 ani; în Germania 36% dintre copii de la 10 – 12 ani sunt fumători antrenaţi; în Italia 60% dintre băieţi sunt fumători de la 15 ani. O anchetă în America Latină arată că în această parte a globului 45% dintre bărbaţi şi 18% dintre femei, fumează.

2. Procesul decizional de cumpărare

Comportamentul de cumpărare priveşte o arie mai restrânsă şi se referă în mod specific la acţiunile întreprinse de consumator atunci când se decide dacă să cumpere sau să nu cumpere un produs. Decizia de cumpărare propriu-zisă nu este adoptată istantaneu. Ea apare ca rezultat final al unui proces secvenţial cu o anumită durată în timp.

Procesul decizional de cumpărare cuprinde 5 etape:

- Conştientizarea nevoii;

- Cãutarea informaţiilor;

- Evaluarea variantelor;

- Efectuarea cumpãrãturii;

- Evaluarea cumpãrãturii fãcute.