Comportamentul consumatorului reprezinta totalitatea actelor decizionale realizate la nivel individual sau de grup, legate direct de obtinerea si utilizarea de bunuri si servicii, in vederea satisfacerii nevoilor actuale si viitoare, incluzand procesele decizionale care preced si determina aceste acte.
Instrumentele si metodele pe care pot sa le utilizeze specialistii in marketingul puterilor publice si administrative si cei in marketingul politic international (doua din cele trei specializari ale marketingului politic) pentru a studia comportamentul grupurilor-tinta de care se intereseaza sunt suficient de asemanatoare cu cele utilizate in marketingul clasic. Tocmai de aceea, prezenta lucrare se va concentra asupra marketingului electoral.
Daca in marketingul economic se poate vinde orice produs sau serviciu, piata politica este destul de limitata: produsele nu se pot vinde oricand si in niciun caz nu se pot vinde intotdeauna la fel. De exemplu, un partid cu doctrina legionara astazi ar avea o priza destul de mica la electorat; dar daca strategii ar produce in spatiul public perceptia asupra unui pericol extern maghiar sau rusesc, atunci legionarii ar avea succes la o parte semnificativa a electoratului. La fel, inchipuind un pericol asupra mediului inconjurator sau sensibilizand opinia publica asupra unui astfel de pericol real sau imaginar, miscarea ecologista s-ar bucura astfel de o crestere a popularitatii.
Progresele inregistrate la nivelul marketingului clasic in ceea ce priveste comportamentul consumatorului au condus la o aprofundare a studiilor efectuate in domeniul politic.
Astfel, problemele care trebuie rezolvate in studierea comportamentului electoral corespund in linii mari, cu cele din marketingul clasic si se refera la:
1.etapizarea procesului decisional al alegatorului;
2.reliefarea nevoilor, opiniilor, atitudinilor, motivatiilor si intentiilor alegatorilor;
3. identificarea factorilor endogeni si exogeni care intervin in luarea deciziei electorale;
4.conceperea unor modele ale comportamentului electoral;
5.evidentierea posibilitatilor de care dispune un candidat pentru a modifica in sensul dorit comportamentul alegatorilor.
Ca si in cazul cumparatorilor, alegatorii joaca rolul de decidenti. Ei trebuie sa aleaga dintre mai multe variante pe care le au la dispozitie, bazandu-se pe informatiile de care dispun si in functie de propriile interese.
De-a lungul mai multor ani de cercetari in domeniul comportamentului electoral, s-au desprins anumite tendinte, care pot fi considerate ca universale.
Astfel, alegatorii cu venituri mici, functionarii, intelectualii si alegatorii tineri au intr-o mai mare masura tendinta de a vota cu partide a caror orientare politica este de stanga, comparativ cu alegatorii cu venituri mari, cei cu un nivel educational mai redus sau alegatorii varstnici, care sunt mai atrasi de conservatorismul promovat de partidele cu orientare politica de dreapta.
La fel, femeile par a fi mai inclinate spre tendintele conservatoare decat spre schimbare si tendinte radicale.
Corelatiile dintre preferintele electorale si caracteristicile socio-demografice ale alegatorului pot fi chiar mai nuantate. De exemplu, anumite studii au demonstrate ca preferintele nu depind in mod direct de nivelul veniturilor sau de nivelul de instruire, intre acestea doua fiind mai degraba o interactiune: persoanele cu venit mai mare decat nivelul educational sprijina candidatii de dreapta, in timp ce persoanele cu un nivel al educatiei mai mare decat nivelul venitului sprijina candidatii de stanga.
Caracteristicilor socio-demografice trebuie sa li se adauge o serie de alti factori cum ar fi: trecutul si personalitatea individului, evenimente recente, conditiile de viata ale individului, influente recente exercitate asupra sa.
Modelarea comportamentului electoral, respectiv identificarea factorilor care intervin in luarea deciziei de vot au condus la elaborarea unei serii de modele, acestea putand fi impartite in 3 categorii:
1.Catoiu, Iacob; Teodorescu, Nicolae - "Comportamentul consumatorului", Editura Uranus, Bucuresti, 2004;
2.Zaharia, Razvan - "Marketing social - politic", Editura Uranus, Bucuresti, 2001.
3.Zaharia, Razvan - "Procesul decizional al alegatorului intre rational si irational", revista "Marketing Management", nr. 3-4/1994
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
