Cercetarea atitudinii populației Republicii Moldova față de religie

1. Problema cercetării

Religia reprezintă credința în supranatural, sacru sau divin, și codul moral, practicile de ordin ritual, dogmele, valorile și instituțiile asociate cu această credință.

Conform legilor în vigoare Republica Moldova este un stat creştin ortodox. După un studiu efectuat în anul 2000 s-a constat următoare repartiţie a religiilor în cadrul populaţiei:

• Creștini 93,3%, din care:

-Ortodocși aparținînd Mitropoliei Moldovei (subordonată Patriarhiei Moscovei) 60%

-Ortodocși aparținînd Mitropoliei Basarabiei (subordonată Patriarhiei Române) 23%

-Ortodocși aparținînd direct Bisericii Ortodoxe Ruse 6,6%

-Ortodocși aparținînd Bisericii Ortodoxe Ucrainene 2%

-Alți creștini aparținînd bisericilor baptiste și altor culte neo-protestante 1,7%

• Evrei 1,5%

• Alte religii 0,5%

• Fără religie (agnostici și atei declarați) 4,7 %.

Întrucît religia deţine un rol important în formarea şi consolidarea culturii populaţiei, precum şi în dezvoltarea armonioasă a statului, cercetarea respectivă constă în analiza şi evaluarea atitudinii pupulaţiei Republicii Moldova faţă de religie.

2. Obiectivele şi ipotezele cercetării

Obiectiv 1: Determinarea religiei eşantionului cercetat.

Ipoteza 1: Mai mult de 90 % din chestionaţi sînt de religie creştină.

Obiectiv 2: Determinarea gradului în care populaţia din cadrul eşantionului cercetat vizitează bisericile.

Ipoteza 2: Aproximativ 50 % din eşantionul cercetat nu vizitează bisericile.

Obiectiv 3: Determinarea atitudinii colectivităţii cercetate faţă de sărbătorile religioase.

Ipoteza 3: Majoritatea celor intervievaţi acordă importanţă sărbătorilor religioase.

Obiectiv 4: Stabilirea faptului dacă cei chestionaţi poartă cu ei obiecte religioase.

Ipoteza 4: Mai mult de 50 % din respondenţii poartă cu ei obiecte religioase.

Obiectiv 5: Determinarea atitudinii faţă de introducerea religiei în şcoli ca obiect de studiu.

Ipoteza 5: Majoritatea celor intervievaţi vor avea titudine negativă faţă de introducerea religie în şcoli ca obiect de studiu.

Obiectiv 6: Stabilirea părerii celor intervievaţi referitor la modificarea atitudinii popuaţiei faţă de religie pe viitor.

Ipoteza 6: Mai mult de 50 % din cei chestionaţi sunt de părere că pe viitor populaţia Republicii Moldova va fi mai indiferentă faţă de religie.

3. Metoda de colectare a datelor

Informaţiile necesare pentru determinarea atitudinii populaţiei faţă de religie vor fi obţinute prin utilizarea anchetei, care constă dintr-un chestionar de 20 de întrebări. Ancheta respectivă va fi realizată în cadrul unui eşantion de 50 persoane.

4. Tipul cercetării

Cercetarea respectivă este una exploratorie, întrucît are ca obiectiv studierea şi evaluarea unui fenomen şi anume a atitudinii populaţiei faţă de religie. Totodată, luînd în consideraţie locul desfăşurării, atribuim cercetarea categoriei cercetărilor de teren.

5. Planul cercetării

Cercetarea se va efectua pe un eşantion de 50 de persoane. Astfel, fiecărei unităţi din colectivitatea analizată i se va propune spre îndeplinire un chestionar din 20 de întrebări, care vor evidenţia principalele caracteristici ale atitudinii acestora faţă de religie, precum şi perspectivele propagării, gradul asimilării şi împărtăşirii religiei pe viitor.

Rezultatele obţinute vor fi analizate calculînd procentajele pentru răspunsurile primite, în vederea formării unei viziuni generale asupra problemei cercetate.

6. Prelucrarea şi interpretarea datelor

În cadrul eşantionului cercetat, 2 % din persoane au vîrsta cuprinsă între 0 – 14 ani, 82 % între 15 – 24 de ani, 12 % între 25 – 59 de ani şi 4 % peste 60 de ani, astfel încît, majoritatea celor chestionaţi fiind tineri.

Totodată, 32 % din chestionaţi sînt bărbaţi şi 68 % - femei, 46 % fiind din mediul urban şi 54 % din mediul rural.

Analizîmd rezultatele s-a stabilit că 100 % dintre persoanele chestionate împărtăşesc religia creştină, ceea ce confirmă faptul că statul nostru este unul creştin ortodox.

Întrucît bisericile deţin o poziţie dominantă în cadrul religiei, am analizat fenomenul respectiv din perspectiva vizitării acestor localuri sfinte, precum şi a scopului vizitelor. Astfel, conform rezultatelor, 94 % din cei chestionaţi vizitează bisericile, iar 6 % - nu, fapt care infirmă ipoteza cercetării. Pentru a verifica corectitudinea răspunsului, chestionaţii au fost nevoiţi sa indice denumirea bisericii pe care o vizitează. Astfel, s-a constatat că 40 % din cei care vizitează bisericile nu cunosc denumirea bisericii vizitate. Cea mai vizitată biserică în cadrul celor chestionaţi este Catedrala Nasterea Domnului din centrul oraşului, fiind vizitată de 20 % din cei chestionaţi.

Frecvenţa vizitării bisericilor este de asemenea un indice important care reflectă atitudinea populaţiei faţă de religie. Astfel, conform rezultatelor 62 % din cei chestionaţi vizitează biserica o dată în an, 26 % o dată în lună, 10 % o dată în săptămînă şi doar 2 % foarte des.

Scopul vizitei la biserică la fel demonstrează modul în care oamenii împărtăşesc religia. Astfel, s-a constatat că 42 % din cei chestionaţi vizitează biserica pentru a participa la ceremoniile religioase, precum botez, cununie etc., 28 % pentru a se ruga, 8 % pentru a participa la slujbele religioase şi 22 % urmăresc toate aceste 3 scopuri. Deci, conform rezultatelot se observă faptul că indivizii din cadrul eşantionului vizitează mai mult bisericile doar atunci cînd este necesar conform tradiţiilor, adică la cununie şi botez. 80 % din cadrul eşantionului au atitudine indiferentă faţă de cei ce vizitează bisericile, 8 % - atitudine pozitivă şi 2 % - atitudine negativă. Totodată, 58 % au atitudine indiferentă faţă de cei ce împărtăşesc o altă religie, 22 % - ostilă şi 20 % au atitudine favorabilă.