Berea carlsberg

Piata berii din Romania este foarte segementata, existand 3 segmente majore de piata: berea premium si super-premium, berea mainstream (bere de segment mediu) si berea populara (marci nationale si locale).

Carlsberg a fost fondata in 1847, la Copenhaga, de fabricantul de bere J. C. Jacobsen (1811 - 1887). Jacobsen si-a inceput cariera in domeniul fabricarii berii in mica fabrica a tatalui sau, aflata in centrul orasului Copenhaga. In acele vremuri, capitala Danemarcei era suprapopulata iar conditiile de igiena din oras, precare. Nemultumit de mediul de lucru din oras, de aglomeratie si de poluare, Jacobsen a cautat o locatie potrivita care sa-i permita sa-si dezvolte afacerea in conditii de igiena, dorind sa rationalizeze si sa industrializeze procesul de productie. Pentru perfectionistul Jacobsen, alegerea nu a fost deloc usoara. Totusi, dupa indelungi cautari, a gasit locul potrivit chiar in vecinatatea orasului, pe un deal din satul Valby, la numai cativa kilometri de periferia vechii capitale. Aici si-a fondat J.C. Jacobsen noua fabrica de bere, pe care a numit-o "Carlsberg", denumire ce vine de la numele fiului sau Carl si de la traducerea din daneza a cuvantului "deal" (berg).

In acele vremuri, in Danemarca la producea berii se utiliza drojdia de fermentatie inalta, dar Jacobsen gustase bere germana, de import, de la un vanzator din Copenhaga, placandu-i foarte tare. Spirit intreprinzator si bun om de afaceri, Jacobsen a stiut sa "vada" potentialul unui astfel de produs, luand decizia de a utiliza in fabricarea berii drojdia de fermentatie joasa, dupa traditia bavareza. Fabricarea berii s-a transformat cu timpul pentru Jacobsen intr-o adevarata pasiune, investind mult timp si cheltuind multi bani pentru a invata tainele meseriei. Astfel, J.C. Jacobsen a intreprins mai multe calatorii in Germania pentru a invata tehnicile de fabricatie.

Primul pas in aplicarea planului sau l-a facut in 1845 cand, dupa o calatorie lunga si obositoare cu trasura, Jacobsen a adus acasa doi litri de drojdie de bere bavareza. Au urmat apoi o serie de experimente facute la fabrica sa din Copenhaga , perioada in care si-a imbunatatit tehnica de productie. La 10 noiembrie 1847, Jacobsen era pregatit sa inceapa productia de bere de fermentatie joasa la noua sa fabrica, Carlsberg.

Noul produs s-a bucurat de un mare succes inca de la inceput. Jacobsen a marit constant criteriile de productivitate si calitate, berea blonda produsa de el devenind in scurt timp foarte populara, astfel incat, in numai cativa ani, cererea a determinat o crestere semnificativa a productiei, obligandu-l pe Jacobsen sa extinda fabrica.

J.C. Jacobsen a fost un adevarat "pionier" nu numai prin introducerea noului sortiment de bere in Danemarca, ci si in cea ce priveste tehnologia folosita. Spirit inovator, preocupat mereu de calitate si de eficienta, Jacobsen a apelat la cele mai recente descoperiri stiintifice din epoca, aplicandu-le in noua sa fabrica. Astfel, in 1849, fabrica a fost dotata cu o pompa de apa activata de un motor cu abur de doi cai putere. Folosirea aburului la fabrica a facut apoi posibila introducerea altor masini. In 1866 s-a cumparat un nou echipament revolutionar pentru acel timp: un dispozitiv de fierbere, actionat tot de aburi.

Utilizarea noilor tehnologii in fabricarea berii a starnit controverse; totusi, procedeul s-a dovedit extrem de eficient, fiind in acelasi timp economic si contribuind la imbunatatirea calitatii produselor.

J.C. Jacobsen a avut grija ca fiul sau sa primeasca educatia necesara pentru a-i duce mai departe munca. Carl Jacobsen a studiat procesul de fabricare a berii la cele mai faimoase fabrici de bere din Europa. In 1870, Jacobsen a infiintat o anexa la fabrica de bere, anexa ce a fost concesionata prin leasing fiului sau, Carl. Zece ani mai tarziu, Carl Jacobsen si-a deschis o noua fabrica de bere care a devenit cunoscuta sub numele de "Noul Carlsberg", iar tatal sau a inglobat anexa in fabrica sa, numita acum Gamle Carlsberg (Vechea Carlsberg). In 1906, Vechiul Carlsberg si Noul Carlsberg au fuzionat, dand nastere companiei Carlsberg Breweries.

Familia Jacobsen nu a fost insa interesata exclusiv de fabricarea berii si comercializarea ei. J.C. Jacobsen a fost mereu preocupat de stiinta si a avut o mare pasiune pentru istorie. In 1876 el a infiintat Fundatia Carlsberg care, dupa moartea sa, in 1887, in concordanta cu termenii testamentului sau, a preluat proprietatea fabricii de bere Vechiul Carlsberg. Mult mai tirziu, in 1982, fabrica Vechiul Carlsberg al lui J.C. Jacobsen a fost transformata in muzeu, pastrand intact echipamentul de fabricatie si aratand la fel ca in timpul in care functiona. In prezent, fundatia este responsabila si de administrarea si intretinerea Muzeului de Istorie Nationala de la Castelul Fredriksburg.

La randul lui, Carl Jacobsen a fost intens preocupat de arta, fiind cel care a facut, prin actiunile sale, ca orasul Copenhaga sa fie supranumit "Orasul Turnurilor Frumoase". Fiecare din cladirile Carlsberg a fost conceputa dupa un model arhitectural aparte, atat din punct de vedere estetic cat si functional. In acest context, Carlsberg a fondat in 1992 cel mai important premiu din lume pentru arhitectura care are deja reputatia unui premiu Nobel in domeniul arhitecturii.

Poate cea mai de seama contributie de arta a lui Carl Jacobsen a fost, insa, donarea Fabricii de Bere Noul Carlsberg catre Fundatie in 1902. El a infiintat Fundatia Noul Carlsberg, dedicata sustinerii artelor si a creat Colectia de Gravuri si Inscriptii Noul Carlsberg, ce contine un exceptional inventar de arta clasica si moderna.

In 1970, in urma unei decizii strategice de management, pentru a face fata competitiei internationale aflate in continua crestere, cele mai importante doua fabrici de bere ale Danemarcei, Carlsberg si Tuborg, au fuzionat, formand concernul United Breweries Ltd. In 1987 numele concernului s-a schimbat in Carlsberg A/S. Cand Fabricile de Bere Carlsberg au fuzionat cu Fabricile de Bere Tuborg, Fundatia Carlsberg a obtinut partea de control majoritar a Fabricilor de Bere Unite Ltd., acum Carlsberg A/S.

Ca o consecinta logica a fuziunii, Fundatia