Analiza Mediului Demografic în România

1. Introducere

Mediul demografic este o componentă importantă a macromediului , de care marketerii trebuie să ţină cont , deoarece populaţia este cea care formează piaţa.

Astfel, analizând statisticile şi tipologia indivizilor într-o societate, trendurile şi modificarea structurii populaţiei, se pot face previziuni asupra comportării consumatorilor de pe o anumită piaţă. Desigur, acest lucru se poate realiza numai în măsura în care, nevoile, dorinţele şi preferinţele acestora sunt corelate cu caracteristicile lor demografice , precum: vârsta, sexul, starea civilă, ocupaţia şi categoria etnică.

2. Volumul populaţiei

Un indicator demografic de care trebuie ţinut cont îl reprezintă volumul populaţiei.

La acest nivel, se remarcă o uşoară tendinţă de scădere a populaţiei. Astfel, dacă la începutul anului 2007 aceasta însuma 21,57 milioane de locuitori, la 31 decembrie 2007, populaţia României a fost estimată la 21,5 milioane de locuitori. Această tendinţă de scădere s-a păstrat, pe de o parte din cauza valorilor negative ale sporului natural iar pe de altă parte din cauza migraţiei externe.

Fluxurile migraţiei externe s-au intensificat şi se estimează că, din întreaga scădere a populaţiei între 1992 şi 2002, componenta migraţie externă compusă preponderent din populaţie tânără s-a ridicat la circa 800 000 persoane (comparativ cu scăderea naturală de numai 300 000 locuitori).

Acest lucru favorizează activitatea agenţiilor imobiliare şi de turism din ţară, precum şi activitatea companiilor aeriene.

În ceea ce priveşte mişcarea naturală a populaţiei , trebuie ţinut cont de indicatori precum natalitate şi mortalitate.

Natalitatea, dupa cum se poate observa din graficul evoluţiei acesteia, a înregistrat o scădere continuă. În anul 2007, numărul de născuţi-vii estimat la 214,7 mii de locuitori a scăzut comparativ cu anul 2005 cu 6,3 mii de persoane. Datorită faptului că, pe termen mediu şi lung nu se aşteaptă ca migraţia externă să contribuie semnificativ la reducerea scăderii demografice din România, natalitatea rămâne singura componentă asupra căreia se poate acţiona cu rezultate eficiente. De la 2,2 copii la o femeie în 1989, valoare cu puţin superioară celei necesare unei înlocuiri simple a generaţiilor, indicele fertilităţii totale a coborât la doar 1,3 copii la o femeie în anul 1995 şi s-a menţinut cu uşoare variaţii la acest nivel în anii următori. Altfel spus, modelul de fertilitate din ultimii 10 ani arată o scădere de aproape „un copil la o femeie" faţă de ultimele decenii ale perioadei comuniste.

Factorii ce au condus la scăderea natalităţii sunt multiplii şi evidenţiaţi în parte de numeroşi analişti în domeniu: emanciparea femeii şi participarea crescândă a acesteia la activităţi economice în afara gospodăriei, creşterea duratei şi nivelului educaţiei, slăbirea influenţei normelor culturale, mobilitatea socială în creştere, costul ridicat al copilului, reducerea funcţiei economice a copilului şi îndeosebi a rolului său în securitatea economică a persoanelor vârstnice, apariţia mijloacelor contraceptive moderne etc.

Dupa unii specialişti, evoluţiile recente ale natalităţii nu sunt străine de o percepere diferită a existenţei care ajunge să fie caracterizată de individualism şi de societatea de consum. Trendul acesta a dat naştere unei noi culturi a adulţilor fără copii. Există o piaţă în continuă extindere, şi anume cea a cărţilor pentru adulţii fără copii, precum: "N-am copii şi mă simt excelent", despre care jurnalista Nicki Defago spune că a scris-o pentru femeile care se hotărăsc să nu aibă copii, care trebuie să ştie că este perfect normal să nu îşi dorească copii dacă asta simt. În plus, a devenit un obicei destul de des întâlnit printre cuplurile care nu au copii să "investească" într-un animal de companie. O gamă de produse pentru animalele de companie poate fi intalnită mai nou pe piaţa.

De exemplu, Honda, marele producător japonez de autoturisme, pregăteşte noi maşini care în loc de scaun pentru copii să aibă scaune pentru câini, un designer chiar a gândit un loc special în maşină pentru pechinezi. De asemenea, agenţii imobiliari se concentrează asupra proprietăţilor destinate cuplurilor fără copii, o industrie în continuă creştere. Cuplurile fără copii au de obicei o putere mare de cumpărare şi reuşesc să investească în proprietăţi imobiliare mai scumpe.

Un recent studiu arată că valoarea casei scade cu 5 procente dacă zona are vecini cu mulţi copii. Hotelurile încep să îşi diversifice oferta în ceea ce priveşte cuplurile fără copii iar destul de multe restaurante sugerează că în acel loc copiii nu sunt bine veniţi, foarte multe din restaurante preferând astfel să îşi asume statutul de club, restricţionând accesul celor sub 18 ani. Scăderea ratei natalităţii este responsabilă cu declinul pieţei produselor destinate copiilor. Însă, în cazul în care aceasta s-ar redresa, ar conduce la o creştere a pieţei jucăriilor, precum şi la creşterea vânzărilor de îmbrăcăminte pentru copii sau de produse alimentare destinate acestora.

Pe de altă parte, mortalitatea - cea de-a doua componentă a mişcării populaţiei, a rămas relativ ridicată. În anul 2007 s-au înregistrat 252 mii decese, cu 10,1 mii persoane mai puţine decât în anul 2005 iar rata mortalităţii generale (afându-se într-o uşoară scădere faţă de anul 2005), a ajuns la 11,7 decese la 1000 de locuitori. De asemenea, trebuie precizat faptul că rata mortalităţii infantile este de 12 ‰ (în scădere faţa de anul 2005) fiind una dintre cele mai mari din Europa.