Turismul de congrese. Conducerea prin rezultate ca metodă modernă de management

Turismul de congrese

In categoria manifestarilor de tipul evenimentelor speciale, un loc aparte il ocupa reuniunile tematice initiate si organizate in diferite scopuri, pantru care s-a generalizat denumirea de “congrese”. Notiunea de congres provine din limba latina (congressus), avand semnificatia de reuniune cu caracter temporar. Readaptarea la conditiile zilelor noastre, notiunea de congres defineste ansamblul de persoane care se intrunesc la o data dinainte stabilita, pentru o durata convenita de timp, in vederea schimbului de opinii pe marginea unor teme concrete care prezinta interes pentru participantii la reuniunea respectiva.

Desigur, pornind de la importanta problematicii propuse pentru analiza si dezbaterea, de la cercul de persoane interesate sa participe la asemenea schimburi de opinii, de la caracterul guvernamental sau neguvernamental al institutiilor si organizatiilor care au initiat asemenea reuniuni, termenul de congres poate imbraca si alte semnificatii particularizate. Astfel, de exemplu, in Statele Unite ale Americii, termenul “the congress” are o semnificatie strict limitata si se refera exclusiv la Camera inferioara a Parlamentului, din aceasta cauza, reuniunilor de alta natura, avand semnificatiile de congres, li s-a atribuit denumirea generica de conventii (conventions).

Din punctul de vedere al industriei calatoriilor si turismului, orice intrunire sau reuniune desfasurata pe plan local, national sau international este considerata o componenta a turismului de congrese, desi exista si alte forme de reuniuni care au fost denumite in mod diferit, in functie de natura lor stiintifica, culturala, sociala, profesionala sau in functie de amploarea lor: conferinte, simpozioane, seminarii, mese rotunde, grupe de lucru (workshop) etc.

Ca o curiozitate, poate fi mentionat faptul ca in perioada interbelica ponderea cea mai mare in aceste reuniuni o detineau seminariile si aceste reuniuni, in literatura turistica, erau cunoscute prin notiunea de “ turismul de seminarii”. Pe parcursul anilor, congresele au inceput sa ocupe un loc tot mai important in cadrul diferitelor forme de reuniuni, ceea ce a condus la generalizarea termenului de turism de congrese. In aceasta categorie se includ deci toate manifestarile care indeplinesc conditia desfasurarii periodice, cu o durata limitata in timp si localizate intr-o tara, oras, statiune etc., dar diferentiate pe plan geografic de la o intrunire la alta.

Congresele abordeaza o tematica foarte diversa; pentru a oferi o idee cuprinzatoare asupra caracterului tematicilor, merita sa fie citata clasificarea adoptata de Asociatia Internationala de Congrese si Reuniuni (I.C.C.A.) care, in publicatiile ei si mai ales in scopuri statistice, clasifica tematica congreselor tinute de organismele neguvernamentale in urmatoarele grupe:

- bibliografie, documentare, presa;

- religie, etica

- stiinte sociale si stiinte umanitare;

- relatii internationale;

- politica;

- drept, administratie

- asistenta sociala;

- profesionisti, salariati, sindicate;

- economie, finante;

- comert, industrie;

- agricultura;

- transport, turism;

- tehnologie;

- stiinta;

- sanatate;

- educatie, tineret;

- arta, radio, cinema;

- sport si recreere.

Din aceasta clasificare se desprinde concluzia ca principalul criteriu pentru gruparea tematicii congreselor porneste de la interesele comune ale organismelor care initiaza asemenea intalniri si nu ia in considerare decat partial specificul preocuparilor profesionale ale participantilor.

Tot de aici se mai poate deduce si o alta concluzie: termenul de congres ramane sa fie rezervat acelor reuniuni unde expunerile, referatele, conferintele, rapoartele si dezbaterile pe mariginea lor constituie tematica principala a reuniunii respective. Daca, de exemplu, mii de sportivi de performanta se intrunesc pentru a participa la competitiile unei olimpiade si alte milioane de spectatori constituie publicul lor, o asemenea reuniune, oricat de grandioasa ar fi ea, nu se identifica cu notiunea de congres. In acelas timp, reuniunile pentru analizarea unor teme sportive ale sportivilor pot constitui o forma de congres, asa cum rezulta din punctul 18 (Sport si recreere), din gruparea I.C.C.A.

Din punctul de vedere al periodicitatii cu care se repete congresele atat cele internationale, cat si cele nationale pot fi grupate in manifestari:

● periodice (repetate la intervalele convenite de timp, de cele mai multe ori rezultand din statutele organismelor, institutiilor, asociatiilor etc., care le initiaza sau continua sa le desfasoare);

● ocazionale (daca tematica lor particularizata isi pierde actualitatea dupa incheierea lucrarilor reuniunii sau daca se apreciaza ca dezbaterile pe marginea tematicii nu sunt in masura sa concretizeze concluzii sau solutii viabile – de exemplu, in cazul unui seminar, al unui workshop etc.).

Reuniunile categorisite drept congrese pot fi grupate si in functie de dimensiunile evenimentului special, respectiv in functie de numarul delegatilor sau participantilor invitati la aceste intruniri. Din acest punct de vedere, criteriul de grupare este foarte elastic, incepand cu megaevenimentele speciale (un congres mondial al populatiei, o adunare generala – ordinara sau extraordinara – a Organizatiei Mondiale a Turismului) si terminand cu microevenimentele speciale, de tipul unei mese rotunde sau al unei consfatuiri de lucru.