Teorii ale motivației bazate pe nevoi

Continutul motivatiei a fost una dintre primele probleme pe care teoreticienii motivatiei au incercat sa o rezolve, si anume: ce motiveaza oamenii, ce ii pune pe acestia in miscare si ii determina sa cheltuiasca efort, imaginatie si perseverenta.

Cativa eminenti psihologi de la mijlocul secolului XX au incercat sa raspunda la aceste intrebari prin conceptul de “nevoie”.

O nevoie resimtita de o persoana este o traire interna ce face ca anumite lucruri sau stari de lucru sa para atractive pentru acea persoana, iar o nevoie nesatisfacuta provoaca o tensiune interna ce stimuleaza dorinta de actiune a individului care declanseaza un comportament ce vizeaza realizarea unui obiectiv specific.

Oamenii motivati sunt cei aflati in stare de tensiune deoarece cu cat consuma efort mai intens, cu atat tensiunea este mai mare, insa prin atingerea unui obiectiv nevoia este satisfacuta si tensiunea interna este redusa.

Exista 2 tipuri de teorii ale motivatiei bazate pe nevoi:

teoria ierarhiei nevoilor

teoria motivatie-igiena

A. Teoria ierarhiei nevoilor

Este prima si cea mai cunoscuta teorie motivationala centrata pe nevoi, a fost dezvoltata de psihologul american Abraham Maslow si are la baza conceptul de ierarhie a nevoilor.

Maslow ajunge la concluzia ca nevoile umane pot fi grupate in 5 categorii principale care pot fi aranjate intr-o anumita ierarhie in functie de ordinea de preferinta in care sunt ele satisfacute.

1. Nevoile fiziologice – au in vedere functionarea normala a organismul uman asigurata prin apa, hrana, imbracaminte, adapost, odihna.

2. Nevoile de securitate – odata ce nevoile biologice au fost satisfacute oamenii devin preocupati de siguranta lor fizica si psihica.

In oraganizatii aceste nevoi se refera la: securitatea muncii, securitatea locului de munca, facilitatile oferite in situatiile de munca critice (boala, somaj, pensionare anticipata).

3. Nevoi sociale – includ nevoile de apartenenta, acceptare, afectiune, prietenie etc. Astfel de nevoi pot fi satisfacute printr-o oraganizare care sa permita interactiunea cu colegii, sansa de a lucra in echipa, posibilitatea de a dezvolta relatii interumane agreabile prin activitati comune (sportive, distractive etc.).