Tendințe și Noțiuni Introductive despre Societatea Informațională în Secolul XXI

Motto:

"Este atât de greu sa construieşti un calculator

pentru ca sa fie foarte simplu sa-l folosim."

Înainte, calculatoarele erau folosite de oamenii de ştiinţa sau de persoane oficiale. Aceştia purtau halate albe de laborator si vorbeau o limba care nu prea semăna cu limba folosita astăzi. In timpurile acelea un calculator era ceva care inspira chiar teama, de aceea "trebuia" respectat. Oamenii de rând nu erau nevoiţi sa le utilizeze si nu trebuia sa-i intereseze cum funcţionează.

Dar vremurile s-au schimbat. In zilele noastre la ora actuala calculatoarele se găsesc pe biroul nostru si chiar in automobilele pe care le conducem. Nu le mai putem evita.

Daca ar fi sa facem un istoric al calculatoarelor, atunci ar trebui sa începem cu istoria memorării datelor, care încep cu crestăturile pe lemn, (răbojul) metoda folosita in timpuri străvechi, iar istoria prelucrării datelor cu instrumente, ar trebui sa înceapă cu abacul, existent încă in Babilonul antic.

Prima maşina de adunat numere, poate fi considerata cea creata in 1642 de către Blouise Pascal, îmbunătăţită câteva decenii mai târziu de către Leibniz ,astfel incit sa fie capabila sa efectueze cele patru operaţii aritmetice .Mecanismul in sine se mai foloseşte si astăzi in casele mecanice de marcaj si in vitezometrele automobilelor.

In anul 1804 tasatorul Jacquard, a avut ideea cartelelor perforate folosite la maşina de ţesut. Aceasta idee a fost preluata de statisticianul american Holleriht pentru a permite prelucrarea rapida a rezultatelor recensământului (SUA) din 1890, succesul obţinut de acesta i-a permis sa pună bazele unei mici întreprinderi de prelucrare a datelor statistice, care a fuzionat in timp cu altele iar astăzi se cheamă IBM.

Istoria efectiva a calculatoarelor începe la mijlocul secolului trecut, când Charles Babbage a proiectat si încercat (fără şanse de reuşita), o "maşina analitica", ce poate fi considerata prototipul calculatorului de astăzi. In aceeaşi perioada, matematicianul George Boole a avut alte idei excentrice: sa facă adunări si înmulţiri cu propoziţii, nu cu numere si sa facă o algebra a raţionamentelor logice. Si acestea au fost sortite eşecului.

In secolul nostru, început printr-o dezvoltare exploziva a tehnicii bazate pe fenomenele electromagnetice, in 1937, Aiken a început un prim proiect la Universitatea Harvard, de a crea o maşina de calcul ce s-a finalizat in 1944 prin realizarea maşinii Mark I, ce funcţiona pe baza releelor electromagnetice.

In 1949 a fost creat primul calculator ce putea fi "programat" de către o echipa condusa de John Von Neumann,care avut ideea de a introduce si programul de lucru nu numai datele iniţiale, ceea ce a fost fundamental pentru evoluţia tuturor maşinilor de calcul ulterioare. O parte din aceasta echipa, s-a desprins si a început sa construiască aşa numitul: UNIVAC (Universal Automatic Computer). In 1951, conducerea firmei IBM s-a decis sa intre in competiţia calculatoarelor electronice iar in 1954 a intrat in exploatare primul calculator a-l acestei firme care a fost adaptat pe scara larga. Astfel in 1955 firma IBM a preluat conducerea in producţia de calculatoare. Pentru stocarea informaţiei au început sa fie folosite benzile magnetice, iar in 1959 au început sa fie folosite calculatoare din a doua generaţie. In acestea tuburile electronice au fost înlocuite cu tranzistoare, iar în plus, au început sa fie folosite programe scrise in limbaje mai uşor de înţeles de către oameni.

Firma IBM a lansat începând cu anul 1964 calculatoarele din generaţia a treia, in care memoriile aveau o capacitate mult mai mare decât înainte, iar componenta de prelucrare era formata din C.I. miniaturizate, iar după câţiva ani, au fost aruncate pe piaţa calculatoare din seria 370 având in componenta cipuri (chips) de siliciu super miniaturale despre care se spune ca ar face parte din generaţia a patra.

Generaţia a cincia specifica zilelor noastre este dotata in plus, cu C.I. tridimensionale, cu reţele neuronale, si foloseşte alte tehnologii speciale, astfel ca are posibilitatea de analiza si "gândire" ce se asemăna cu cele ale omului, atât in viteza de reacţie, cit si in acurateţe.

Evident, suntem martorii unei explozii de diverse sisteme de calcul create de o puzderie de companii, mai mari sau mai mici din diferite tari. Evoluţia calităţii calculatoarelor este exploziva , reducerea dimensiunilor este spectaculoasa, de peste un milion de ori in ultimii 40 de ani, timpul de execuţie a scăzut si el in aceeaşi perioada de un milion de ori, capacitatea de memorare si programele au atins nivele de neimaginat acum 40 de ani.

Putem spune cu convingere ca suntem in epoca revoluţiei informatice.

In prezent calculatoarele nu mai reprezintă un lux. Le folosim cu toţii intr-un fel sau altul, acasă sau la birou. După părerea multora, calculatoarele sunt indispensabile pentru stocarea si folosirea de informaţii chiar si pentru jocuri.

Cu siguranţa cele mai des folosite dintre toate tipurile de calculatoare sunt cele de birou (desktop)pe care le vedem de obicei stand pe un birou. Exista insa si alte tipuri de calculatoare care lucrează in mod similar cum ar fi:

-calculatoarele "laptop"- cântăresc in jur de 4,5 kg iar in ciuda greutăţii lor mici, ele includ o tastatura completa (uneori, insa ceva mai mica), o unitate de hard disk, unitate de dischete si un ecran incorporat

-calculatoarele "notebook" - sunt foarte asemănătoare calculatoarelor de tip „laptop” dar sunt si mai mici, cântărind numai aproximativ 3 kg. La fel ca un „laptop”, un calculator „notebook” se livrează cu tastatura completa, unitate de dischete, ecran si hard disk;

-calculatoarele de mana "palmtop"- sunt cele mai mici din serie dar, in mod surprinzător, oferă aplicaţii incorporate, cum ar fi, programe de redactare de text simple, programe de baze de date si foi de calcul. Micuţele lor tastaturi, insa, fac ca tastarea sa fie la fel de simpla ca si construirea unei nave intr-o sticla.

In ciuda tehnologiei de vârf folosite, firmele producătoare de calculatoare sunt conştiente ca trebuie sa reducă impactul lor asupra mediului înconjurător. Companiile cu adevărat serioase au grija ca ambalajul si materialele folosite sa fie reciclabile. Calculatoarele cu placa de baza ecologica au fost astfel concepute tocmai pentru a proteja mediul. Nici operarea calculatoarelor nu a fost ocolita de asemenea preocupări. Calculatoarele si monitoarele ecologice închid automat o parte din sistem atunci când computerul nu este folosit, economisind astfel o mare cantitate de energie. Asemenea ecranului tv, monitorul emite o mare cantitate de radiaţii, nivel care este mult mai scăzut decât cel al radiaţiilor solare.

Tendinţa actuala in rândul producătorilor de computere este de a vinde produse cat mai compacte, care cuprind principalele componente electronice intr-o singura carcasa. In viitorul apropiat se vor produce din ce in ce mai multe calculatoare cu fax, modem, multimedia, tv ,telefon - ca produs "all-in-one"(totul in unul).

In prezent calculatoarele desktop au cel mai bun raport calitate preţ, deoarece upgradarea lor se poate face cu uşurinţa si pot fi folosite atât la birou cat si acasă iar toate aceste calculatoare au un standard comun si piesele lor componente sunt interschimbabile.