Ocupand locul II in ierarhia mondiala ca si nivel de dezvoltare umana , Suedia poate constitui astfel un model de sistem administrativ nu doar pentru statele membre UE, ci si pentru toate celelalte tari ale lumii.
Punerea cetateanului pe primul plan, grija pentru mediu, sprijinul cerut de la specialistii universitari in orice domeniu si separarea clara a politicii de atributiile functionarilor sunt doar cateva dintre "solutiile suedeze" de dezvoltare strategica si durabila amintite de catre Kjell Arne Landgren, primarul orasului Malmo intr-un interviu acordat cu ocazia vizitei facute in Botosani cu cateva luni in urma.
Suedia nu a mai cunoscut ocupatia militara inca din secolul XVI, ultimul razboi in care a fost implicata fiind cel din 1814. Pana la intrarea sa in Uniunea Europeana in 1995, Suedia a evitat cu strasnicie orice fel de alianta militara printr-o politica de detasare sau neutralitate. In acest sens,in calitate de membru al Uniunii Europene, Suedia participa din plin la realizarea politicii externe si de securitate a acesteia.
Suedia este o monarhie constitutionala cu o forma parlamentara de guvernare. Tara a avut aceeasi Constitutie din 1809 pana in 1975, cand, noua Constitutie intra in vigoare. Constitutia din 1809 ii dadea regelui puteri executive, dar puterea legislativa era divizata intre rege si parlament. Puterea parlamentului a crescut gradual, astfel ca din 1975, Regele, in calitate de Sef al statului, indeplineste doar functii onorifice, fara a fi implicat in politica si fara a avea dreptul de a exercita puterea politica.
Seful statului deschide sesiunea anuala a Parlamentului(Riksdag), dar nu participa la dezbateri si nu are drept de semnatura pentru nici una din deciziile guvernamentale.
De curand, rolul Sefului statului este si acela de a propune noul Prim Ministru, iar acesta informatie este preluata ulterior de catre Purtatorul de Cuvant al Parlamentului.
2. Particularitati ale sistemului administrativ suedez
Poate si pentru ca nu trecut haotic de la un model de guvernare la altul, mentinand principiile nationale de baza nealterate, Suedia a dezvoltat un sistem administrativ specific prin urmatoarele caracteristici:
- Structura administrativa duala, orientata pe politica ministerelor, si numeroase agentii executive independente;
- Descentralizare puternica cu responsabilitati mari la nivel regional si local.
In plan regional Suedia este impartita in 21 de comitate, in fiecare dintre acestea existand un birou administrativ numit de catre guvern si un consiliu ales. Fiecare comitat este mai departe divizat in comune, in total, in 2004, existand un numar de 290 pe tot teritoriul Suediei.
Uniunea Europeana a impus formarea unor entitati de nivel 2 pentru Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale pentru Statistica(NUTS), deoarece comitatele corespund nivelului 3 NUTS. Astfel comitatele au fost grupate in 8 Zone Nationale.
Sistemul guvernamental suedez are un caracter particular. Numarul
ministerelor este redus (11), iar personalul angajat nu depaseste 1500 membri.Aceasta stare de lucruri se explica prin faptul ca, cea mai mare parte a sarcinilor care in mod normal revin ministerelor, este atribuita, in Suedia, autoritatilor locale autonome.
Ministerul este format dintr-o echipa redusa ca numar si aflata in jurul
ministrului. Rolul sau este cel al unui organism de studiu si programare politica, iar ministrii si colaboratorii acestora nu se ocupa cu probleme de gestiune. Autoritatile autonome functioneaza sub tutela ministrilor si structura lor este mai complexa, atat ca mod de organizare, cat si ca numar de personal. Astfel, ministerul Comertului are 70 de functionari, in schimb autoritatile publice autonome atasate acestuia, cuprind 1200 persoane, conceptia de baza fiind: ?Cu cat suntem mai multi, cu atat suntem mai puternici?.
Aceasta conceptie prezinta avantajul ca elibereaza organele de decizie de sarcini de rutina si, astfel, se pot ocupa efectiv de responsabilitati de ordin general, existand cooperare peste granitele comunei.
A) Autoritatea legislativa
Este reprezentata de catre un Parlament unicameral.Parlamentul are un Prezidiu format dintr-un Purtator de cuvant propriu si 3 purtatori de cuvant ai deputatilor. Risksdag-ul suedez este cel mai inalt organ de decizie al Suediei.El are 349 de membri, care sunt numiti in alegeri generale ce au loc o data la 4 ani. Riksdag-ul are un Talman (Predinte) care este reprezentantul cel mai important, care conduce munca din Riksdag, ceea ce inseamna ca el planifica si organizeaza ceea ce trebuie sa se faca, este presedintele consiliului Riksdag-ului, este presedintele delegatiei de razboi si in acelasi timp conduce intalnirile din plen, si reprezinta Riksdagu-ul atat in Suedia cat si in strainatate.O alta functie importanta este aceea de conducator al tratativelor in cazul schimbarii de guvern cand dupa consultarea cu reprezentantii grupurilor politice din Risdag si impreuna cu vicepresedintii, propune Riksdag-ului persoana care sa fie Prim Ministru.
Talmanul trebuie sa fie neutru sin u are voie sa participle in dezbateri si nici sa voteze atunci cand se decide intr-o anumita chestiune. Functia de Talman este cea mai inalta functie in care poate fi aleasa o persoana
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
