Satisfacția În Muncă

Edwin A. Locke (in Herbert, T, T. 1981) considera satisfactia, reactia pe care cineva o are fata de slujba sa. O stare emotionala placuta sau pozitiva ce rezulta din aprecierea propreiei slujbe a muncii. O Reilly 1991 defineste satisfactia in munca ca fiind atitudinea generala fata de munca.

Duane si Sydney Schultz 1990 o considera ca fiind dispozitia psihologica a oamenilor fata de slujba lor. Definitiile de mai sus se refera la stisfactia in sens general. Se considera ca satisfactia globala fata de slujba nu este cea mai adecvata masura pentru ceea ce simt oamenii pentru munca.

Oamenii putand fi satisfacuti cu unele aspecte ale muncii si cu altele nu, o masura globala a satisfactiei nu poate reflecta clar aceste diferente astfel Duane si S. Sydney 1990 precizeaza ca aceasta implica o colectie de numeroase atitudini. Keith Davis si J. W. Newstrom 1985 definsc si ei satisfactia ca un set de simtaminte favorabile sau defavorabile legate de cum isi vad angajatii munca.

Fred Luthanj (1987) o considera la randul lui o colectie de atitudini fata de munca ce sunt inrudite si pot fi impartite intr-o varietate de aspecte ale muncii. Pentru masurarea cat mai adecvata a satisfactiei este necesara investigarea tuturor aspectelor de munca.

Se apreciaza ca numarul acestora variaza de la un tip de slujb altul. Deasemenea se afirma ca anumite retele vor fi mai importante pentru anumiti angajati decat altele. Anumite aspecte ale satisfactiei in munca se gasesc doar in anumite munci, in timp ce altele sunt comune penru toate (Douane si Sydney Schultz 1990). Hakman J. R. enumera 5 dimensiuni esentiale ale muncii in sine ce duc la satisfactie daca sunt prezente, F. G. Landy enumera factorii ce contribuie la satisfactia angajatilor pentru toate slujbele. F. Herrberg (1959) diferentiaza factorii ce duc la satisfactia in muca de cei ce duc la insatisfactie, Smith, Kendal, Hulin (1969) identifica 5 dimensiuni cele mai proeminente ale slujbei fata de care angajatii au raspunsuri afective. In ceea ce priveste natura satisfactiei aceasta a fost incadrata in randul atitudinilor fata de munca, mai apoi insistandu-se pe componenta ei afectiva. De altfel interesul initial pentru satisfactia in munca a fost legat de considerarea ei ca certitudine. Atitudinea este o predispozitie de a raspunde pozitiv sau negativ la un set de intamplari (Herbert T. T. 1981). Se credea ca prin influentarea ei se poate creste motivatia si performanta.

Se insista pe faptul ca ocupa un loc central in procesul transformarii cerintelor muncii in efort. Din pacate relatia dintre satisfactie si performanta nu s-a gasit o forma directa si simpla. S-a insistat apoi pe componenta afectiva din cauza preocuparii socialepentru calitatea vietii. asupra acestei probleme voi reveni mai tarziu. De asemenea satisfactia e privita nu numai la nivel individual ci si in raport cu nivelul ei intr-un grup moralul. Relatia dintre motivatie si satisfactie Datorita gradului mare de interrelationare dintre ele e ...