Riscul de Țară și Bugetul de Capital al Companiilor Multinaționale

Dacă rata riscului unei ţări se află într-un interval tolerabil, orice proiect raportat la acea ţară merită luat în considerare. Riscul de ţară poate fi încorporat în analiza bugetului de capital al unui poiect propus prin ajustarea ratei de discount sau prin ajustarea cash flow-ului estimat.

Ajustarea ratei de discount

Rata de discount a unui proiect propus trebuie să reflecte rata de profit a acelui proiect. Astfel, rata de discount poate fi ajustată spre profit pentru riscul de ţară. Cu cât rata riscului de ţară este mai scăzută, cu atât riscul perceput şi rata de discount aplicată cash flow-ului proiectului sunt mai mari. Această abordare este convenabilă deoarece o ajustare a analizei bugetului de capital poate arăta riscul de ţară. Cu toate acestea, nu există o formulă exactă pentru a ajusta rata de discount pentru a încorpora riscul de ţară. Ajustarea este oarecum arbitrară şi poate, astfel, cauza respingerea unor proiecte fezabile sau acceptarea unor proiecte nerealizabile.

Ajustarea cash flow-ului estimat

Probabil cea mai potrivită metodă pentru a încorpora forme ale riscului de ţară în analiza bugetul de capital este să se estimeze cum cash flow-ul va fi afectat de fiecare formă a riscului. De exemplu, dacă exista o probabilitate de 20% ca host government [guvernul unei ţări străine în care este produs petrolul nerafinat] să blocheze temporar fondurile de la filiale la firma-mamă, corporaţiile multinaţionale ar trebui să estimeze valoarea netă actuală a proiectului în aceste circumstanţe, realizând că sunt 20% şanse ca valoarea netă actuală a proiectului să se producă.

Dacă exista posiblitatea ca un host government să fie preluat, trebuie ca valoarea netă actuală a proiectului străin în aceste condiţii să poată fi estimată. Fiecare formă de riscului are un impact estimat asupra cash flow-ului proiectului străin şi, prin urmare, şi asupra valorii nete actuale a proiectului. Analizând fiecare impact posibil, compania multinaţională poate determina probabilitatea repartizării valorilor nete actuale pentru proiect. Decizia acceptării sau respingerii proiectului va fi bazată pe evaluarea probabilităţii că proiectul va genera o valorea netă actuală pozitivă, dar şi pe marimea posibilului profit al valorii nete actuale. Deşi această procedură poate părea anostă, ea încorporează direct forme ale riscului de ţară în estimările cash flow-ului şi ilustrează rezultate posibile ale implementării proiectului. Cea mai convenabilă metodă a ajustării ratei de discount în concordanţă cu evaluarea riscului de ţară nu indică probabilitatea repartizării profiturilor posibile.

Exemplu

Spartan ltd ia în considerare dezvoltarea unei filiale în Singapore care va produce şi va vinde rachete de tenis pe piaţa locală. Date necesare:

- Investiţia iniţială – 20 milioane de dolari din Singapore sunt necesari proiectului. Investiţia iniţială a firmei mamă va fi de 7 milioane de dolari din Singapore.

- Durata proiectului – patru ani.

- Preţ şi cerere

Anul Preţ per rachetă (S$) Cererea din Singapore

1 350 60.000

2 350 60.000

3 360 100.000

4 380 100.000

- Costuri

Anul Costurile variabile per rachetă(S$)

1 200

2 200

3 250

4 260

- Rata de schimb – rata de schimb spot este de 0.33 lire.

- Taxele pe venit – 20% impozit pe venit şi 10% impozit pentru orice sumă de bani trimisă de la filială spre firma mamă.

- Fluxul de capital de la filială la firma mamă – filiala plănuieşte ca la sfârşitul fiecărui an să trimită firmei mamă tot fluxul de capital primit.

Mai întâi, presupunem că sunt 30% şanse ca reţinerea de impozite impusă de guvernul din Singapore va fi mai degrabă de 20% decât de 10%. Apoi, presupunem că sunt 40% şanse ca guvernul din Singapore să furnizeze pentru valoarea rămasă mai degrabă 7 milioane de dolari decât 12 milioane de dolari. Aceste două posibilităti reprezintă o formă a riscului de ţară.