Resursele Umane și Creativitatea

Cuprins referat Cum descarc?

1 Creativitatea - atu major al resurselor umane 2
1.1 Conceptul de creativitate 2 1.2 Rolul creativitatii si aplicarea ei in intreprindere 3 
2 Premisele si conditiile desfasurarii unei activitati creative 4 2.1 Factorii ce influenteaza creativitatea individului 4
2.1.1 Factorii intrinseci persoanei 5
2.1.2 Factor ii de mediu 6
2.2 Premisele creativitatii in organizatie 7
2.3 Conditiile desfasurarii unei activitati creative 8
2.3.1 Creativitatea si comunicarea 8
2.3.2 Motivarea 9
2.3.3 Educarea si formarea 10
2.3.4 Conditii organizatorice 11
3. Metode de stimulare a creativitatii 13 3.1 Logici asociative 14
3.2 Logici analogice 16
3.3 Logici combinatorii (matriceale) 17
3.4 Logici bazatepe vise 17
3.5 O metoda sintetica 18
3.6 Alte metode 18
4 Obstacole in calea creativitatii 19
5 Creativitatea astazi in lume 21
Autoverificarea cunostintelor 22
Verificarea cunostintelor 23
Bibliografie 27

Extras din referat Cum descarc?

Resursele umane
si creativitatea
"Imagination is more important than knowledge."
Albert Einstein
1 Creativitatea - atu major al resurselor umane
Printre altele, rolul important al resurselor umane in societate si in or-ganizatie se datoreaza unei caracteristici pe care numai fiinta umana o detine - creativitatea.
Creativitatea este o idee la fel de veche ca si omul, care in intreaga sa istorie a creat: obiecte, masini, orase, poeme, sisteme etc.
Celebrul sociolog american, Abraham Maslow, afirma ca "viata este un amestec personal de rutina si creativitate". Cu toate acestea, istoriceste, societatile umane au fost mai degraba conservatoare decat inovatoare (schimbarile s-au realizat cu pretul unor violente revolutionare). Aceasta tendinta naturala explica, in parte, faptul ca pana in anii 70 creativitatii nu i s-a acordat un foarte mare interes.
Schimbarea a intervenit atunci cand productia de idei si inovatii a cre-atorilor spontani a inceput sa fie insuficienta in raport cu nevoile economice ale societatii. Aceasta este perioada in care creativitatea incepe sa fie studi-ata pentru ca societatea sa dispuna de un numar suficient de indivizi flexibili si inovanti.
Toate publicatiile pe care le citim astazi contin declaratii sau analize pe tema: "solutiile trecutului nu mai functioneaza, este momentul sa venim cu idei noi. Deci haideti sa inovam!".
1.1 Conceptul de creativitate
De origine latina, dar preluat din franceza in limba romana, conceptul de creativitate are numeroase definitii, uneori alambicate si tautologice. Cele mai simple ar fi: "creativitatea este capacitatea de a crea" si "a crea inseamna a produce idei originale si utile combinand elemente ce existau deja".
Elementul definitoriu al creativitatii este deci generarea de idei noi, in timp ce inovarea presupune si efectuarea de schimbari pe baza acestora.
Cuvantul "creativitate" este relativ nou, dar interesul pentru aceasta a inceput din antichitate: Platon, Heraclite, Aristotel etc. Matematicianul francez Jacques Hadamard este cel ce descrie pentru prima data cele patru faze ale procesului de inventie: pregatirea, incubarea, iluminarea, verificarea.
Unii autori considera notiunea de creativitate, introdusa de Gordon Allport, in 1937, ca fiind nu numai o serie de insusiri si functii partiale, ci ansamblul de calitati ce genereaza noul; iar alti autori considera ca termenul de creativitate a fost folosit pentru prima data de Jacob Levi Moreno - "pa-rintele sociometriei" - pentru a desemna "facultatea de a introduce in lume un oarecare lucru nou".
S-a pus adesea intrebarea daca aptitudinea de a crea este specifica fiintei umane in general sau caracterizeaza numai anumite grupuri (elitele). S-a ajuns la concluzia ca dispozitia de a crea existain stare potentiala la toti indivizii, dar aceasta capacitate variaza de la o persoana la alta sub influenta multor factori (inteligenta, educatia, mediul, curiozitatea, motivarea, nivelul cultural etc.).
S-au elaborat numeroase mijloace de investigatie pentru cunoasterea si masurarea aptitudinilor, inteligentei, emotivitatii, atitudinilor, sub forma de teste, chestionare, fise de observatie si alte instrumente.
W. Stern introduce notiunea de "coeficient de inteligenta", calculat prin raportarea varstei intelectuale (stabilitain functie de rezultatele obtinute la teste) la varsta cronologica.
Dupa 1950, centrele de cercetare incep sa se preocupe tot mai mult de creativitate, creste numarul publicatiilor si cursurilor referitoare la aceasta.
1.2 Rolul creativitatii si aplicarea ei in intreprindere
Creativitatea este necesara ori de cate ori trebuie inovat ori introdusa o schimbare originala intr-o situatie.
Nevoia de a crea poate fi determinata de existenta unei disfunctionalitati (exista o problema reala), dar si de dorinta de a progresa, de exemplu, fara a exista disfunctionalitati reale, pentru a intari pozitia in raport cu concurenta, din spirit de competitie.
Exista trei mari familii de aplicatii ale creativitatii:
- crearea, inventia, inovatia;
- rezolvarea problemelor;
- optimizarea a ceea ce exista.
Creativitatea este necesara pentru cei ce vor sau au de indeplinit cel putin una din aceste trei misiuni. Dar si pentru toti cei ce vor sa aiba putere asupra derularii propriei lor existente.
In functie de circumstante, creativitatea este diferita:
- artistica sau tehnica;
- intelectuala sau aplicata;
- ameliorare sau creatie pura;
- generalizare sau creatie noua;
- descoperire/cercetare;
- idee noua sau asocierea a doua idei cunoscute;
- modesta sau grandioasa.
Treptat, stimularea creativitatii devine solutia de rezolvare a crizelor, de implementare a schimbarilor, de raspuns la ramanerile in urma ale unor tari fata de altele, ale unor intreprinderi fata de altele.
Pentru intreprindere sunt foarte importante inovatiile in domeniul produselor si tehnologiilor, dar nu trebuie deloc neglijate inovatiile in alte departamente (sisteme informationale, structuri organizatorice, procedee decizionale s.a.). Pe plan mondial se manifesta tot mai accentuat tendinta de proliferare a acestora din urma, ceea ce va duce la optimizarea activitatilor in cadrul intreprinderilor.
In S.U.A., tehnicile creative au fost in mod original imaginate de ingi-neri pentru ingineri, in Europa continentala, parintii creativitatii au fost res-ponsabilii de marketing care, prin temperament si prin functie au descoperit inaintea altora beneficiile ce pot fi aduse rapid prin utilizarea metodelor neconventionale.
Lansarea unui nou produs inaintea altora, gasirea celei mai ingenioase modalitati de a evidentia avantajele sale, dinamizarea echipelor de cercetare si dezvoltare, mobilizarea fortelor de vanzare, iata obiectivele care au permis a demonstra rentabilitatea investitiilor in domeniul creativitatii si au permis practicienilor a-si consacra energia cercetarii metodologice.
Functia de resurse umane a fost mult timp reticenta. Pana recent, ea a investit mai degraba in mentinerea pozitiilor decat in valorizarea resurselor si gestiunea schimbarii. Datorita crizei, situatia a evoluat considerabil si abordarea creativa a capatat titlu de noblete.
Pana la sfarsit, directiile generale au inceput sa se detaseze si sa accepte necesitatea; dupa triumful informaticii, distribuit asupra sistemelor centralizate, s-a reusit, de asemenea, dezvoltarea unei organizari fondate pe inteligenta si creativitate.
Spunem pur si simplu ca modelul capetelor ce gandesc si al membri-lor care executa si-a aratat limitele: intreprinderea, societatea de astazi au nevoie de toate talentele, fara exceptie. Ramane problema coordonarii lor.

Fisiere in arhiva (1):

 Resursele Umane si Creativitatea.doc