Prezentare: Inundatii, cutremure, explozii, dar si inceperea anului scolar, Ziua copilului, Craciunul, Pastele sunt tot atatea ocazii in care companiile mari ies la rampa si anunta ca au pus umarul la rezolvarea problemelor. Activitatile de Corporate Social Responsibility (CSR) incep sa se inmulteasca si la noi. Totusi, cand incercam sa aflam cati bani dau companiile pentru astfel de campanii, informatiile sunt extrem de putine si bine ascunse. Pentru companiile internationale, CSR-ul este deja o practica impamantenita, cuprinsa la fiecare inceput de an fiscal in bugetele totale. Pentru cele mai mici insa, locale, CSR-ul este, de cele mai multe ori, asimilat cu o ocazie de a-si face PR - relatii cu publicul, in schimbul donarii de bani sau de bunuri, de exemplu. Dincolo insa de avantajele imediate, CSR-ul ar trebui sa confere unei companii recunoastere si respect pe termen lung, tocmai pentru ca dovedeste ca nu este insensibila la problemele comunitatii in mijlocul careia isi desfasoara activitatea. Incet-incet, conceptul incepe sa prinda si in Romania, dovada fiind numarul relativ mare de companii care s-au implicat in ajutorarea oamenilor dupa inundatiile din anii trecuti, precum si uriasa sustinere pentru victimele valurilor seismice din Asia de la sfarsitul lui 2004 (la nivel mondial, mobilizarea internationala a dus la strangerea a peste doua miliarde de dolari pentru victime). De remarcat insa ca in fruntea plutonului se afla, deocamdata, numai companii care au filiale si in Romania, in mare parte si pentru ca, in politica acestora, programele de CSR au fost integrate de mai multe zeci de ani si pur si simplu le-au adaptat la nevoile locale. La nivel european, tendinta este ca programele de responsabilitate sociala sa devina obligatorii, iar aria lor de acoperire sa depaseasca zona socialului, generalizandu-se din Corporate Social Responsibility in Corporate Responsibility. Tari precum Grecia, Danemarca, Franta prezinta deja, in fata Aliantei Europene pentru CSR, rapoarte anuale ale activitatilor de Corporate Social Responsability. Intr-un interval foarte scurt de timp, industria de comunicare de la noi s-a imbogatit cu doua site-uri dedicate CSR-ului. Agentia Selenis, in parteneriat cu JTI Romania, pe de o parte, si Fundatia Forum for International Communications, Centrul de Sustenabilitate si Excelenta (CSE) si Asociatia pentru Relatii Comunitare (ARC), pe de alta parte, au lansat doua site-uri specializate, www.responsabilitatesociala.ro, respectiv www.csr-romania.ro. La randul lor, companiile au inceput sa-si construiasca propriile site-uri pentru acest tip de activitati (cel mai recent caz este cel al companiei Carpatcement). Si Consiliul National al Audiovizualului (CNA) a acordat o mai mare atentie acestor operatiuni, astfel ca, in anii trecuti, posturile de televiziune au organizat actiuni de ajutorare in sprijinul sinistratilor sau au difuzat informatii despre cei care ii ajuta sa mentioneze numele campaniilor donatoare si produsele oferite. Potrivit reglementarilor din audiovizual, posturile nu aveau voie sa numeasca aceste firme, considerandu-se ca se face publicitate mascata. Deocamdata, in Romania nu se fac studii despre cati bani se baga in proiecte de CSR, iar legislatia nu are prevederi exprese legate de aceste lucruri, in momentul de fata fiind in vigoare doar Legea sponsorizarii. "Nu exista cercetare in domeniul CSR. Mai mult, companiile care dezvolta astfel de programe nu sunt foarte transparente si nu fac intotdeauna publice bugetele de CSR. In plus, multe astfel de campanii nu sunt programe de CSR autentice. Delimitam relatiile publice care au ca obiectiv exclusiv promovarea afacerii de relatiile comunitare, care au ca obiectiv atat binele comunitatii, cat si promovarea companiilor. Asteptam rapoartele de CSR ale companiilor, poate si auditul acestor raporte, si atunci vom avea si date despre valoarea proiectelor CSR", spune coordonatorul proiectului CSR-Romania, Dana Oancea. La randul sau, directorul de PR al Selenis, Marius Balaci, spune ca este greu de estimat la cat se ridica valoarea activitatilor de CSR in Romania, dar aminteste trei surse care pot da o idee asupra fenomenului. Prima e dintr-un studiu realizat de ARC pe un esantion de firme care opereaza in Romania, reprezentativ la nivel national. Conform acestuia, in 2003 contributia medie (bani care s-au dus catre entitati nonprofit: ONG, institutii publice, institutii religioase etc.) a fost de 300 de dolari. "E logic, dar simt nevoia sa precizez ca, in medie, intra atat companii ca Orange, cat si ca aprozarul din colt", precizeaza Balaci.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
