Relații publice și comunicare

Totul este comunicare...

"Lumea ni s-a dat pentru comunicare intre noi, pentru a ne ajuta, prin ea, pe noi insine." (Pr. Dumitru Staniloae).

Termenul de masa desemneaza ,,un conglomerat urias de oameni care nu se cunosc intre ei, nu se afla in relatii de proximitate spatiala, nu comunica, nu au valori si scopuri comune si pe care nu-i leaga decat un singur lucru - consumul aceluiasi produs cultural, distribuit pe scara larga prin tehnologii moderne." (M. Coman, Introducere in sistemul mass-media, ed. cit., p. 15).

Pe baza acestei notiuni s-au dezvoltat conceptele de societate de masa,

cultura de masa si comunicare de masa.

SOCIETATEA DE MASA

Acest termen apare la sfarsitul secolului al XIX-lea si este caracterizat

prin:

a.) dispersia spatiala a membrilor sai;

b.) absenta unor forme coerente de organizare;

c.) absenta traditiilor, valorilor si traditiilor comune;

d.) slabirea autoritatii institutiilor si individualismul agresiv;

e.) consumul unor bunuri culturale eteroclite, produse in afara grupului, de institutii specializate, cu scopul de a fi comercializate;

f.) amplificarea izolarii si alienarii indivizilor.

Trasatura de baza este reprezentata de eterogenitate. In termeni mai radicali, in societatea de masa ,,populatia este o masa nediferentiata, rupta de radacinile ei comunitare, de traditie si de moralitatea arhaica, incapabila sa aiba gusturi culturale elevate sau clarviziune politica; in consecinta ea este supusa influentelor afective si starilor de moment si este usor de manipulat de politicieni fara scrupule" (C.A. Rootes, apud. M. Coman, op.cit, p.16)

COMUNICAREA DE MASA

In abordarea termenului exista numeroase tipuri de definire si perspective de clasificare; in principiu este vorba de o comunicare ce ,,este orientata catre audiente largi, eterogene, care nu sunt cunoscute de catre ,,comunicator", mesajele sunt transmise in mod public si continuturile sunt transmise pe suporturi tiparite, sonore si audiovizuale.

Aceasta notiune este considerata sinonima cu mass-media, sintagma provenind din cuvantul englez mass ce se refera la masa de consumatori ai acestor forme culturale si termenul latin media, cu forma de plural si care se refera la suporturile pe care sunt fixate mesajele respective.

In genere, COMUNICAREA reprezinta un proces complex de transmitere a informatiilor in cadrul unui cuplu pragmatic format din emitator si receptor. Comunicarea face posibila coexistenta indivizilor si sta la baza raporturilor interumane. Sub orice forma, omul comunica: fie ca verbalizeaza, fie ca tace, fie prin mimica si gestica, individul are intotdeuna un cuvant de spus. Comunicarea este perceputa ca element fundamental al existentei umane.

In fiecare clipa, indivizii comunica, stabilind relatii interumane bazate pe respect reciproc, incredere, iubire, intelegere, loialitate, sinceritate, ori sprijin sau suport moral. Societatea moderna in care traim ne invata si ne impune o diversificare a rolurilor, comportamentelor si relatiilor cu care individul interactioneaza. Pionul principal in stabilirea si dezvoltarea raporturilor interumane o reprezinta insasi COMUNICAREA.

Un exempu elocvent il reprezinta mijloacele de comunicare in masa. Acestea reprezinta un sector al comunicarii sociale - presa scrisa, audiovizual, un sub-sector - cotidiene, reviste,radio, televiziune prin cablu sau un organ anume: un ziar, o revsta, un post de radio sau tv. Mijloacele de comunicare in masa care au o uriasa forta de persuadare, de influentare a consumatorului de informatie, a publicului larg care ,, inghite" momeala si o ,, mesteca " cu mare placere, de cele mai multe ori in mod inconstient. Acest lucru este valabil in mai toate domeniile, pornind de la cel comercial si continuand cu cel al vietii publice si politice. Astfel apare MANIPULAREA. Aceasta reprezinta o forma des intalnita in viata cotidiana, o forma extrema a persuasiunii, o actiune prin care un actor social (persoana, grup, colectivitate) este determinat sa gandeasca si/sau sa actioneze intr-un mod compatibil cu interesele initiatorului, si nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici de persuasiune si distorsionand intentionat adevarul, lasand insa impresia libertatii de gandire si de decizie.