Reformele agrare din România

Cuprins referat Cum descarc?

INTRODUCERE .. pag. 3
1.REFORMELE DIN AGRICULTURA ROMANEASCA DIN ANII 1864, 1921, 1945 pag. 4 
1.1. REFORMA AGRARA DIN 1864 - DIN TIMPUL LUI AL. IOAN CUZA ..pag. 4 
1.2. REFORMA AGRARA DIN 1921 ..pag. 5
1.3. REFORMA AGRARA DIN 1945 .pag. 8
1.4. BIBLIOGRAFIA pag.11

Extras din referat Cum descarc?

INTRODUCERE
Progresele in agricultura nu au cunoscut aspecte semnificative, dar sub aspectul relatiilor agrare se constata o continua deposedare a taranilor de pamanturile lor, atat a celor liberi cat si o reducere a locurilor aflate in folosinta celor aserviti - prin extinderea rezervei feudala, interesata de realizarea unei productii de piata, (mai ales dupa incetarea monopolului turcesc). Are loc o crestere generala a suprafetelor agricole (prin defrisari si transformarea unor islazuri satesti in teren arabil), cu extinderea suprafetelor cultivate mai ales cu cereale (graul era foarte solicitat pe piata europeana). Cartoful se extinde la inceputul secolului mai intai in Moldova de nord, dar pe suprafete reduse, fiind folosit mai ales pentru producerea alcoolului; mai apoi patrunzand si in Transilvania in alimentarea populatiei. Dupa 1830 se introduce si floarea soarelui, dar abia dupa 1860 se va folosi pentru obtinerea uleiului. Inul si canepa sustineau o industrie casnica taraneasca infloritoare insa concurenta produselor straine din bumbac ,dupa 1853, va duce la scaderea suprafetelor cultivate cu aceste plante. S-au mai inregistrat unele progrese in legumicultura legate de imigrarea unor bulgari si sarbi care au produs legume pentru pietele locale, in orase din Muntenia. Viticultura si pomicultura continua sa fie ramuri importante ale productiei agricole in anumite zone (Odobesti, Cotnari, Dragasani, Tarnave). In general se constata o crestere a suprafetelor agricole si a productiei, insa tehnica folosita era primitiva, adica se mai foloseau plugurile de lemn. Lipsa de interes si de cunostinte agricole a taranilor precum si pastrarea defectuoasa a cerealelor in gropi in pamant sau utilizarea sistemului de cultura ,, in doua campuri'' duceau la o mare risipa de resurse si la o productivitate scazuti a agriculturii. Dupa 1835 se importa de catre unii boieri masini agricole din Austria, batoze si seceratori mecanice, dar acestea aveau o raspandire sporadica. In 1860 ia fiinta la Bucuresti o scoala de agricultura si incep sa se organizeze expozitii agricole, insa toate aceste incercari nu puteau da rezultate spectaculoase atata timp cat lipseau capitalurile pentru investitii , relatiile agrare bazate pe claca nu stimulau interesul producatorului direct si marii proprietari de mosii nu aveau nici cele mai elementare cunostiinte de organizare a muncii pentru o productie tot mai solicitata pe piata. Asa se explica ca in cadrul revolutiei de la 1848 , problema emanciparii taranilor si a improprietaririi acestora se afla in centrul tuturor programelor revolutiei. Desfiintarea relatiilor agrare feudale se putea realiza fie pe cale revolutionara, fie pe calea reformelor ori in conditiile in care in Tarile Romane , clasa boiereasca era puternica iar burghezia inca neconsolidata politic si economic la noi se va merge pe calea reformelor mai greoaie si mai dureroasa, permitand multa vreme pastrarea unor puternice ramasite feudale , impiedicand dezvoltarea agriculturii pe calea capitalista. In toiul evenimentelor de la 1848 in Transilvania , Dieta de la Cluj a desfiintat iobagia si taranii urmau sa devina proprietari pe pamanturile avute in folosinta pana atunci. Prin patentele imperiale de la 1853 si 1854 a fost largit continutul reformei de la 1848 incluzandu-se intre taranii cu drept la imroprietarire si taranii jeleri, care isi puteau rascumpara indatoririle fata de nobili platind acestora valoarea prestatiilor la care erau obligati pe an inmultita cu 20. In temeiul acestei forme peste 173.000 de familii au fost improprietarite. In Romania marea boierime conservatoare era atat impotriva desfiintarii obligatiilor feudale cat si impotriva improprietaririi taranilor, o parte a acestei clase interesata intrecerea la sistemul capitalist de exploatare a pamantului , se pronuntau pentru rezolvarea problemei prin desfiintarea servitutiilor feudale si prin improprietarire , in unitate de vederi cu burghezia.
1. REFORMELE DIN AGRICULTURA ROMANEASCA DIN ANII 1864, 1921, 1945
1.1. REFORMA AGRARA DIN 1864 - DIN TIMPUL LUI AL. IOAN CUZA
In luna octombrie 1863, Alexandru Ioan Cuza 1-a numit ca prim ministru pe Mihail Kogalniceanu, cu ajutorul caruia va initia un complex program de reforme.In decembrie 1863 legislativul a adaptat cu o majoritate zdrobitoare Proiectul de Lege privind ,, secularizarea averilor manastiresti, ce reprezentau 26,26% din teritoriul tarii."La 25 aprilie 1864, Mihail Kogalniceanu .,om de stat remarcabil" depune in Camera Deputatilor ,,Proiectul de Lege Rurala, care prevedea desfiintarea clacii si improprietarirea taranilor." La 26 mai 1864, Alexandru Ioan Cuza promulga printr-un Decret (...) ,,...ce avea putere de lege, Legea Rurala", aceasta lege urma sa intre in vigoare la 23 aprilie 1865. Prin ,,Legea Rurala" se prevedea (...) ,,... improprietarirea a 515.422 de familii de tarani, cu o suprafata totala de 1.892.927 hectare, la care se mai adaugau 228.328 hectare cu care au fost improprietariti,, tot in temeiul ,,Legii Rurale", 48.342 de familii de insuratei, ceea ce inseamna in total 2.038.640 hectare. "Aplicarea ,,Legii Rurale" a fost ingreunata de tergiversari, impotriviri si falsuri ,,Taranii au primit, in parte, pamanturi inferioare celor pe care le lucrasera".
Reforma agrara a fost infaptuita in Principatele unite de sus in jos fiind legiferata in august 1864 de catre Alexandru Ioan Cuza si Mihail Kogalniceanu , numai dupa o lovitura de stat care inlatura rezistenta conservatorilor. Alexandru Ioan Cuza, in Proclamatia catre Sateni, in luna august 1864 spunea: (...),,Claca este desfiintata de-a pururea si de astazi voi sunteti proprietari liberi pe locurile supuse stapanirii voastre. De astazi voi sunteti stapani pe bratele voastre. Voi aveti o particica de pamant, proprietate si mosie a voastra. De astazi voi aveti o Patrie de iubit si de aparat."(...) Legea recunostea dreptul la pamant pentru fostii clacasi dupa numarul de vite din gospodaria taraneasca in schimbul unei despagubiri esalonata pe timp de 15 ani. Erau excusi de la improprietarire taranii care nu avusesera pana la lege invoieli de claca cu proprietarul , precum si tinerii care erau inrolati in armata si insurateii , care vor fi improprietariti totusi ulterior prin legi speciale. In functie de numarul de vite de munca , taranii erau impartiti in : fruntasi (4 boi si o vaca) , mijlocasi (2 boi si o vaca) si palmasi (fara vite de munca). In urma acestei reforme , cea mai mare a pamanturilor arabile circa 70% au ramas in proprietatea mosierilor , taranilor revenindu-le aproximativ 30% din aceste pamanturi. In cazul in care nevoia de pamant pentru improprietarire ar fi depasit doua treimi din suprafata mosiei , taranii urmau sa primeasca diferenta din domeniile statului, iar cei improprietariti nu puteau instraina loturile primite timp de 30 de ani, decat daca le vindeau comunei sau vreunui alt satean, padurile ramaneau in folosinta mosierilor, taranii puteau cumpara, din pamanturile statului , loturi pana la 12 pogoane (6 ha) de familie, la pretul de 5 galbeni pogonul, platiti in termen de 15 ani. Au fost improprietariti 408.119 tarani, iar 59.721 au primit numai locuri de casa si gradini, improprietarirea s-a facut pe 1.766.258 hectare.Taranii improprietariti primeau 25-33% din pamantul pe care-l folosisera la inceputul secolului XIX. Din totalul suprafetelor mosiilor particulare ei nu detineau decat 15%. Invoielile de munca erau de acum libere, cu singura restrictie ca taranul nu putea sa-si vanda forta de munca pe un timp mai indelungat de 5 ani.

Fisiere in arhiva (1):

 Reformele agrare din Romania.docx

Bibliografie

1. Golopenita A., Onica P. ,, Recensamantul agricol din Republica Populara Romana" , Bucuresti 1948
2. Wikipedia: https://ro.wikipedia.org/wiki/Reforma_agrara_din_1921
3. I. VASILIU, Agricultura, in Aspecte ale economiei romanesti, Consiliul Superior Economic, 1939, p. 66;
4. V. LIVEANU, M. RUSENESCU, Tr. LUNGU, M. IOSA, I. KOVACS, V. BOZGA, Relatii agrare si miscari taranesti in Romania, 1908 - 1921, Bucuresti, 1967, p. 559.
5. G. IONESCU-SISESTI, Participarea Romaniei la productiunea si comertul mondial de cereale, Bucuresti, 1928, p. 8.
6. Academia Romana, Istoria romanilor, vol VII, tom I, Editura Enciclopedica, Bucuresti 2001
7. Reformele agrare din Romania: http://www.dacoromania-alba.ro/nr44/reformele_agrare.htm
8. "Monitorul oficial", nr. 82, 17.VII.1921; nr. 93, 30.VII.1921.
9. In baza art. 10 al decretului-lege nr. 3697/1918 s-a dispus a se inzestra unele institutii din Vechiul regat, in special cele dependente de M.A.D., cu pamant cu destinatii speciale (G. IONESCU-SISESTI, Reforma agrara in Romania, Bucuresti, 1920, p. 20).
10. "Dezbaterile Adunarii Deputatilor", sedinta din 3.X.1923, f. 813; sedinta din 1.XI.1923, p. 22; sedinta din 21.XII.1923, p.772; sedinta din 21.V.1924, p. 2476; sedinta din 1.XII.1926, p. 151; sedinta din 11.XII.1926, p. 292; sedinta din 20.XII.1926, p. 633; sedinta din 31.III.1928, p. 2755; "Adevarul",25.II.1927.
11. Costin Murgescu, Reforma agrara din 1945, Editura Academiei, 1956, p. 77.
12. A. FRUNZANESCU, Evolutia chestiunii agrare in Romania. Privire istorica - Aspecte actuale -Tendinta, Bucuresti, 1939, p. 112.Tendinta, Bucuresti, 1939, p. 112.