Particularități culturale în comunicarea de afaceri

Comunicarea este un transfer de informatii de la un emitent la un destinatar, in conditiile realizarii aceleiasi semnificatii a continutului mesajului la cei doi subiecti.

Multiculturalismul in comunicare se refera la toate acele elemente de natura culturala (limba, obiceiuri, traditii, religie, etc) care pot stimula sau, dimpotriva, frana acest proces.

Functiile comunicarii

In vederea realizarii functiei sale de baza, comunicarea isi propune:

- sa influenteze;

- sa informeze;

- sa permita exprimarea sentimentelor

Valori culturale in comunicare

Geert Hofstede studiaza in anul 1980 peste 90.000 de oameni din 66 de tari, gasind patru dimensiuni primare dupa care se diferentiaza culturile nationale:

- Indexul Individualism / Colectivism – se refera la comportamentul unei persoane de a-si urmari propriul interes;

- Indicele distantei fata de superiorii ierarhici (Power Distance Index) – masoara toleranta fata de inegalitatile generate de putere intre superiori si subordonati intr-un sistem social;

- Indicele evitarii incertitudinii (Uncertainty Avoidance) – arata intoleranta unei culturi la ambiguitate si incertitudine;

- Indicele Masculin / Feminin (Masculinity / Feminity Index) – se refera la dorinta unui individ pentru relizare si initiativa antreprenoriala;

1. Indexul Individualism / Colectivism

Culturile care inregistreaza valori ridicate ale acestui indice (Australia, SUA, Marea Britanie, Canada, Franta) reflecta o mentalitate egoista, care accepta si promoveaza initiativa individuala, in timp ce o valoare scazuta reflecta tendinta de subordonare a individului de catre grup;

Individualismul caracterizeaza acele culturi in care legaturile intre oameni sunt slabe si fiecare individ trebuie sa aiba grija de el si de familia sa;

Colectivismul este intalnit in acele culturi (Japonia, Mexic, Coreea, Singapore) in care oamenii sunt integrati in grupuri, care ii vor proteja de-a lungul vietii in schimbul loialitatii lor;

2. Indicele distantei fata de superiorii ierarhici (Power Distance Index)

Culturile cu un indice ridicat (Malaesia, tarile arabe, Mexic, India, Franta) tind sa fie organizate ierarhic, cu membrii ce folosesc forta, manipularea si mostenirea ca surse de putere;

Aceste culturi percep mari diferente intre superiori si subordonati si considera ca cei care detin puterea sunt indreptatiti la privilegii;

Culturile cu valori scazute ale acestui indice (SUA, Germania, Danemarca, Israel, Austria) dau valoare egalitatii si folosesc cunostintele si respectul ca sursa de putere;

3. Indicele evitarii incertitudinii (Uncertainty Avoidance Index)

Culturile cu un scor ridicat (Grecia, Japonia, Franta, Coreea, tarile arabe) sunt intolerante la incertitudine si de aceea nu promoveaza idei sau comportamente noi, sunt preocupate de aspecte legate de securitate si respectarea regulilor, care devin instrumente importante in evitarea riscurilor;

Culturile cu scoruri mici (Singapore, Danemarca, India, Marea Britanie, SUA, Canada, Australia) sunt mai putin formale si mai putin structurate, iar decidentii sunt mai deschisi la decizii bazate pe risc si incertitudine, iar mobilitatea fortei de munca este mai mare;

4. Indicele Masculin / Feminin (Masculinity / Feminity Index)

Culturile cu scoruri ridicate (Japonia, Mexic, Germania, Marea Britanie, SUA) sunt caracterizate prin valori “masculine” – dorinta de afirmare, obtinerea de bani, lipsa interesului fata de ceilalti, etc.

Culturile cu un index scazut (Suedia, Danemarca, Chile, Portugalia, Coreea, Franta) prefera egalitatea intre sexe, pun accent pe servicii sociale, interdependenta si bunastare a oamenilor.