Organizarea structurală și principiile elaborării structurilor organizatorice

Introducere

Organizarea structurala reprezinta cea de-a doua componenta de baza a firmei. Prin organizarea structurala se asigura modelarea organizarii procesuale in conformitate cu necesitatile si posibilitatile fiecarei organizatii.

Actualitatea temei: In conditiile actuale este necesar de a pune un accent puternic asupra structurii organizatorice a intreprinderii, deoarece acest element al managementului contribuie, in mod direct, la succesul organizatiei. Structura organizatorica stimuleaza cresterea eficientei economice si participa la o coordonare reusita in cadrul organizatiei. Initierea afacerii presupune si proiectarea unei structuri organizatorice, care ar corespunde specificului de activitate.

Structurile organizatorice joaca un rol important in asigurarea succesului in afaceri determinind permanente cautari privind conceperea si utilizarea unor noi tipuri de structurare sau a unor variante de derivate din formele traditionale.

Structura lucrarii:lucrarea este alcatuita din Introducere unde este refelctata actualitatea temei, structura lucrarii si suportul teoretico-stiintific folosit. Capitolul I “Structura organizatorica”, analizeaza notiunea de structura organizatorica, componentele structurii organizatorice si tipurile de structure organizatorice existente. Capitolul II “Principiile elaborarii structurii organizatorice” abordeaza principiile de baza de alcatuire a structurii organizatorice, care sunt etapele de elaborare a unei structure organizatorice si modul de prezentare a unei structure organizatorice. Capitolul III “Perfectionarea structurilor organizatorice”studiaza modalitatile de perfectionare si analiza a structurii organizatorice, esenta nivelului si ponderii ierarhice si criteria de evaluare a structurii organizatorice. La final este prezentata concluzia la care am ajuns dupa studierea acestei teme.

Suportul stiintifico-teoretic: pentru intocmirea acestei lucrari am consultat literature de spacialitate si anume am atras atentia asupra lucrarilor scrise de : O. Nicolescu, I. Verboncu, I. Petrescu, E. Domkos ,B. Petrescu, C. Rusu, M. Voicu, I. Boboc, T. Zorleteanu, D. Anghel Constantinescu, A. Ungureanu.

CAPITOLUL I

STRUCTURA ORGANIZATORICA.

I.1 Definitia si rolul structurii organizatorice.

Desi notiunea de structura organizatorica a fost abordata in numeroase lucrari, asupra sa nu s-a ajuns la o definire riguros stiintifica. Majoritatea abordarilor o definesc de o maniera destul de generala,ceea ce lasa o usa larg deschisa impreciziunilor si confuziilor.

O imagine mai completa si mai precisa asupra acestui mecanism atit de complicat o furnizeaza definitia:

Structura organizatorica a firmei reprezinta ansamblul persoanelor si subdiviziunilor organizatorice astfel constituite incit sa asigure premisele organizatorice in vederea stabilirii si realizarii obiectivelor previzionate.

In cadrul structurii organizatorice a firmei deosebim doua componente principale:

Srtuctura manageriala

Structura de productie

Structura manageriala poate fi definita ca ansamblul managerilor de nivel superior si al subdiviziunilor organizatorice prin ale caror decizii si actiuni se asigura conditiile manageriale, economice, tehnice si de personal necesare desfasurarii activitatii compartimentelor de productie.

Structura de productie este alcatuita din totalitatea subdiviziunilor organizatorice ale firmei, in cadrul carora se desfasoara activitatile operationale, in special de productie.

Structura organizatorica a firmei este o expresie atit a resurselor umane, materiale, financiare si informationale incorporate cit si a caracteristicilor mediului in care acestea isi desfasoara activitatile. Analitic, elementele endogene si exogene firmei, care-si pun amprenta asupra caracteristicii organizarii structurale, pot fi individualizate sub forma variabilelor organizationale.

Variabila organizationala reprezinta un factor intern sau extern firmei, care-i conditioneaza intr-o anumita masura caracteristicile organizarii, astfel incit modificarea unora din parametrii sai necesita schimbari in structura organizatorica a unitatii respective.

Unele din principalele variabile organizatorice sunt: statutul juridic al firmei: natura proprietatii firmei, dimensiunea organizatiei, complexitatea productiei; caracteristicile procesului tehnologic; gradul de specializare;dispersia teritoriala a subdiviziunilor firmei; potentialul uman; conceptia managerilor asupra organizarii etc.

Importanta structurii organizatorice consta in conditionarea obtinerii unei profitabilitati ridicate in firme, intrucit este o componenta de baza a sistemului de management, a carui functionallitate o determina in buna masura.

De rationalitatea structurii organizatorice depinde intr-o proportie apreciabila continutul si imbinarea sistemului de obiective, configuratia si functionalitatea sistemului informational si decizional, gama metodelor si tehnicilor de management utilizate etc.

Impactul structurii organizatorice nu trebuie rezumat insa numai la efectele strict economice. Implicatii dintre cele mai importante au caracteristicile structurii organizatorice asupra satisfactiilor obtinute de salariatii societatii comerciale sau regiei de stat in procesul muncii, asupra climatului de munca.

In fapt, intre implicatiile „strict economice” si cele „strict umane” ale structurii organizatorice exista o legatura organica, ele intrepatrunzindu-se si determinind ceea ce numim eficienta social-umana a organizarii structural-umane a firmei.

Structura este osatura organizarii, este maniera in care sunt repartizate sarcinile si responsabilitatile.