Organizarea întreprinderii de servicii

Agentia de turism”MARSHAL CRAIOVA”

1.1 Conceptul de organizare al intreprinderii de servicii .

Conceptul de organizare este folosit cel mai adesea pentru a exprima activitatea de ordonare, dispunere sau aranjare a unor elemente într-un scop bine definit. Ca urmare, organizarea „crează” sisteme prin ordonarea, dispunerea sau aranjarea elementelor şi a relaţiilor dintre acestea .

Funcţia de organizare a managementului desemnează ansamblul proceselor prin intermediul cărora se stabilesc şi se delimitează procesele de muncă fizică şi intelectuală şi componentele lor, se grupează aceste componente pe posturi, formaţii sau compartimente şi se atribuie personalului pentru realizarea în bune condiţii a obiectivelor previzionate.

Procesul de organizare are drept punct de plecare obiectivele ce trebuie îndeplinite iar ca rezultat final structura organizaţională formală. Între aceste două repere procesul de organizare presupune:

- stabilirea proceselor de muncă necesare pentru realizarea obiectivelor previzionate şi componentele acestor procese de muncă;

- stabilirea cantităţilor de muncă şi a timpilor de muncă necesari pentru aceste componente;

- gruparea componetelor de muncă pentru a constitui posturi de muncă care pot fi ocupate de persoane cu anumite calificări;

- gruparea posturilor de muncă în compartimente de la cele mai simple (formaţie de lucru, echipă, birou) până la ansamblul firmei;

- atribuirea acestor compartimente, spre a fi coordonate, unor manageri.

Analizând procesul de organizare astfel detailat rezultă că are două componente principale. Prima dintre acestea este componenta procesulă care este analitică şi presupune divizarea proceselor de muncă până la nivelul de detaliere necesar pentru realizarea obiectivelor previzionate (fundamentale, derivate, specifice şi individuale). Cea de a doua, este componenta compartimentală, care este de sinteză şi presupune gruparea componentelor de muncă pentru a constitui posturi şi compartimente.

Rezultatul final al procesului de organizare îl reprezintă structura organizaţională formală a firmei care se prezintă prin intermediul unor documente consacrate, respectiv „fişa postului”, „organigrama” şi „regulamentul de organizare şi funcţionare” în cazul firmelor cu capital de stat şi „contractul societăţii” în cazul firmelor cu capital privat.

Organizarea procesuală

În cadrul funcţiei de previziune a managementului se stabilesc obiectivele firmei care reprezintă caracterizări cantitative şi calitative ale scopurilor sau ţelurilor urmărite de aceasta, atât în ansamblul cât şi de fiecare dintre componentele sale. După:

- importanţă,

- sferă de cuprinedere,

- personalul antrenat pentru îndeplinirea lor,

- perioda de timp la care se referă obiectivele previzionate,

sunt diferenţiate în:

- obictive generale,

- derivate I,

- derivate II,

- specifice,

- indivituale.

Componentele proceselor complexe de muncă cu care operează organizarea procesuală sunt:

- funcţiunele,

- activităţile,

- atribuţiile,

- sarcinile,

- operaţiile,

Funcţiunea este dată de ansamblul proceselor de muncă omogene, asemănătoare sau complementare care se desfăşoară pentru realizarea aceluiaşi sau aceloraşi obiective derivate de gradul I necesită derularea unor procese de muncă din diferite domenii (tehnic, financiar, comercial, ) şi subdomenii (construcţii de maşini, electrotehnică, confecţii, ) de către angajaţi care au nivele de pregătire diferite (muncitori, maiştri, ingineri).

Corespondenţa OBIECTIVE – COMPONENTE ale proceselor de muncă

Atribuţia este componenta activităţii care incubă responsabilitate,necesită competenţă şi este dată de ansamblul de sarcini identice sau omogene ce permit realizarea unor obiective specifice.

Definiţia evidenţiază că atribuţia are trei laturi:

- acţională (sau procesuală),

- atitudinală,

- formală (sau profesională) - ”triunghi de aur” al organizării .

Triunghiul de aur al organizării

Sarcina este o unitate de muncă individuală care reprezintă o acţiune clar formulată şi desfăşurată dupa o procedură stabilită pentru realizarea unui obiectiv individual bine precizat.

Operaţia este componenta unei sarcini de muncă care din perspectiva organizării procesuale este indivizibilă,ea putând fi realizată in acelaşi timp şi în cadrul aceluiaşi loc de muncă de un singur executant.Ca urmare, operaţia are un caracter concret şi presupune definirea unei proceduri sau a unui mod de lucru şi precizarea locului şi a timpului de execuţie.

Responsabilitatea concretizează latura atitudinală şi reprezintă obligaţia de a îndeplini anumite sarcini de muncă, implicând totodată şi răspunderea pentru rezultatele obţinute în urma îndeplinirii lor. La repartizarea sarcinilor de muncă şi implicit a responsabilităţilor trebuie să se urmărească individualizarea precisă a acestora pentru că numai aşa se poate crea un cadru organizat al activităţilor.